Elevii de liceu află la Sociologie, în clasa a XI-a, că partidele au rolul să promoveze interese naționale și de grup sau să medieze între oameni și stat. Dar tot la “socio” ei au șansa să afle și că una dintre funcțiile aparent principale ale partidului este “să propulseze social indivizi cărora le sunt refuzate o serie de cariere sociale râvnite”. Funcție evidentă, ar spune mulți, uitându-se la scena politică și la cine o populează. Dar este corect să fie ea livrată, sub impresia unei funcții de bază a partidelor, unor tineri aflați la vârsta când pot să descopere interes pentru politică?
Un cititor EduPedu.ro ne-a semnalat că într-un memorator pentru Sociologie, adică un mic volum ce include sumarul materiei din manual, pentru a fi mai ușor de repetat, funcțiile partidelor sunt prezentate astfel:
– “promovarea unor interese naționale, regionale, de grup;
– medierea între societatea civilă și stat, între categorii de interese (…)
– menținerea puterii pentru a beneficia și distribui avntaje materiale și simbolice membrilor săi
– propulsarea socială pentru indivizii cărora le sunt refuzate o serie de cariere sociale râvnite”
Dintre multele funcții ale partidelor, clasificate în fel și chip (politice, ideologice, civice, de organizare etc.), de la cele privind reprezentarea în alegeri la cele privind educarea propriilor membri, printre cele patru funcții considerate esențiale a fost aleasă, astfel, în cazul de față și “propulsarea socială pentru indivizii cărora le sunt refuzate o serie de cariere sociale râvnite”.
- De notat că memoratorul indicã faptul că există și alte tipuri de funcții: imediat după cele de mai sus, sunt menționate douã funcții specifice partidelor de opoziție.
“Memorator Sociologie – liceu”, publicat în 2019 de Editura Paralela 45 – Educațional, precizează pe ultima copertă că “respectă conținutul programei școlare de sociologie pentru liceu” și este un “suport teoretic bine sistematizat (…) de bază pentru pregătirea evaluărilor curente și a examenului de bacalaureat”.
Am întrebat editura cum a ajuns această funcție, de propulsare pentru indivizi lăsați fără șansă în cariera dorită, să figureze printre funcțiile-cheie ale partidelor. Editura Paralela 45 arată, în răspunsul său, că memoratorul prezintă sumar conținutul din două manuale realizate în conformitate cu programa și aprobate de minister. Editura mai arată că această funcție este inclusă în ambele manuale, fiind atribuită sociologului american Robert Kay Merton, iar “privirea într-un cadru lărgit a acestor funcții a partidelor politice ne-ar putea înlesni înțelegerea lor, ceea ce elevii reușesc să facă în mod intuitiv”.
Ce spune Editura Paralela 45:
- “Informațiile furnizate elevilor într-un memorator se regăsesc și în cele două materiale pentru disciplina Sociologie clasa a XI-a (Editura All, autori M.Voinea și C.Bulzan; Editura Corvin, autori Elena Lupșa și Victor Bratu), realizate în conformitate cu programa școlară și aprobate de Ministerul Educației și Cercetării prin OMEC 4742/21.07.2006.
- Cele două manuale mai sus menționate, reprezintă informația oficială girată din punct de vedere al conținutului științific de evaluatorii și instituția care a făcut evaluarea calitativă la acea vreme și, poate cel mai important, de ministerul de resort care a legiferat folosirea lor la clasă.
- Ca atare, funcția partidelor politice de care vorbiți se regăsește întocmai în conținutul acestor manuale în vigoare (p. 58, respectiv p. 67 pt. cel de-al doilea manual), în cadrul lecțiilor care fac referire la partidele politice. Afirmația în sine, în cazul nostru funcția partidului politic, îi aparține de fapt lui Robert Kay Merton (R.K. Merton), sociolog american de renume, considerat fondatorul sociologiei moderne ca știință, autor preocupat îndeosebi de relația socială dintre politică și economie.
- O alta funcție, de asemenea conturată de un nume celebru în sociologie, Max Weber, este menținerea puterii pentru a beneficia și distribui avantaje materiale și simbolice membrilor săi.
- Parafrazându-l pe Weber, așa cum orice efect poate avea mai multe cauze sociale, considerăm că privirea într-un cadru lărgit a acestor funcții a partidelor politice ne-ar putea înlesni înțelegerea lor, ceea ce elevii reușesc să facă în mod intuitiv.”
Ce spune specialistul? E ok această abordare într-un manual de clasa a XI-a?
L-am întrebat pe sociologul Dan Petre, conf. univ. dr. la SNSPA și managing partner la D&D Research:
- “În opinia mea, din lista extinsă care cuprinde funcțiile partidelor politice pot fi alese mai multe, sau unele mai relevante decât cele patru selectate. De asemenea, cred că punerea acestora în contextul teoretic (ex. teoria funcționalismului structural a sociologului american Robert K. Merton) ar fi ajutat mai mult la o înțelegere mai ușoară a funcțiilor din acest exemplu.
- Unele dintre acestea sunt funcții manifeste, altele sunt funcții latente (conform R.K. Merton), unele sunt funcționale, altele sunt disfuncționale. Ținând cont de faptul că este vorba de un manual de liceu, iar subiectul este important pentru familiarizarea elevilor cu principiile democrației si principalele organizații ale vieții politice dintr-o democrație, în opinia mea ar fi fost mai util ca lista funcțiilor partidelor politice să fie mai extinsă, mai bine ierarhizată funcție de importanța acestora și să conțină doar funcțiile manifeste, fără menționarea aspectelor latente sau disfuncționale, cum este ultima funcție listată, cea a propulsării sociale pentru anumiți indivizi”.
Foto: captură manuale.edu.ro/Coperta manualelor de Sociologie clasa a XI-a, Editurile All și Corvin.