O cotă hidrometrică este importantă, dar nu reprezintă adâncimea Dunării. Nici o fotografie cu un banc de nisip nu poate explica singură ce se întâmplă într-un sector al fluviului. Pentru o evaluare corectă, nivelul, debitul, viteza apei, forma albiei, sedimentele, calitatea apei și observațiile biologice trebuie analizate împreună. Acestea sunt tipurile de investigații realizate de GeoEcoMar pe Dunărea Inferioară, inclusiv în perioadele cu debite foarte scăzute. Măsurătorile de teren sunt corelate cu analize de laborator, imagini aeriene și satelitare, sisteme geografice informaționale și modelare.
- Echipa de cercetare. Vineri, 7 august 2026, campania de la Corabia a fost realizată de o echipă GeoEcoMar condusă de Dr. Albert Scrieciu, coordonatorul proiectului și al Departamentului de Cercetări Interdisciplinare asupra Mediului Fluvial. La activitățile de teren, analiza probelor și redactarea articolului au contribuit Drd. Andrei Gabriel Dragos, Drd. Daniela Florea, Dr. Bianca Pavel și Drd. Andrei Toma.
Cercetare pe Dunăre: apa, albia, sedimentele și ecosistemele trebuie analizate împreună
GeoEcoMar desfășoară pe Dunărea Inferioară cercetări interdisciplinare privind debitul și nivelul apei, geometria albiei, dinamica și calitatea sedimentelor, calitatea apei, vegetația acvatică, habitatele și fauna. Scopul nu este doar obținerea unor numere izolate, ci înțelegerea legăturilor dintre procese.
Viteza apei influențează eroziunea și depunerea sedimentelor. Forma albiei controlează distribuția adâncimilor și a vitezelor. Adâncimea și temperatura apei influențează cantitatea de lumină care ajunge la substrat și condițiile pentru organismele acvatice. O modificare observată într-o singură componentă poate fi interpretată corect numai în raport cu celelalte.
- Campania de la Corabia face parte din cercetările proiectului PN23300303, care urmărește evaluarea hidromorfologică, adică relația dintre regimul apei și forma albiei, precum și calitatea apei, gestionarea resursei și reziliența ecosistemelor din bazinul inferior al Dunării. Activitatea este completată de proiecte europene precum STARS4Water, iNNO SED, DANUBE4all și Restore4Life.
Ce arătau datele în ziua campaniei
În 7 august 2026, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor raporta la Baziaș, secțiunea în care Dunărea intră în România, un debit de 1.400 m³/s. Media multianuală pentru luna august este de 3.900 m³/s. Debitul reprezenta aproximativ 36% din media lunii august. Buletinele zilnice arătau și persistența episodului: valoarea scăzuse treptat de la 1.600 m³/s la 31 iulie la 1.400 m³/s în 6 și 7 august.
Pentru aceeași zi, platforma DanubeHIS indica la Calafat, la kilometrul fluvial 795, un debit de 1.500 m³/s, la ora 05:00. Platforma precizează că valorile sunt date operative, încă nevalidate final.
În zona Corabia, măsurătorile GeoEcoMar cu un Acoustic Doppler Profiler (ADP) au indicat 1.548 m³/s la kilometrul fluvial 625 și 1.588 m³/s la kilometrul fluvial 632+700. Notația „632+700” înseamnă kilometrul 632 și încă 700 de metri. Kilometrul fluvial, notat frecvent rkm, este reperul folosit pentru localizarea exactă a unei secțiuni de-a lungul fluviului.
REPERE HIDROLOGICE PENTRU 7 AUGUST 2026
| Baziaș, INHGA 1.400 m³/s Media multianuală august: 3.900 m³/s | Calafat, DanubeHIS 1.500 m³/s Date operative, ora 05:00 |
| GeoEcoMar, rkm 625 1.548 m³/s | GeoEcoMar, rkm 632+700 1.588 m³/s |
Valorile de la Baziaș, Calafat și Corabia nu trebuie să fie identice. Secțiunile sunt situate în locuri diferite, măsurătorile nu au fost realizate neapărat la aceeași oră, iar masa de apă are nevoie de timp pentru a parcurge distanța dintre ele. Intervin și aporturile afluenților, schimburile locale și incertitudinea fiecărei măsurători. Relevant este faptul că valorile sunt apropiate ca ordin de mărime și confirmă contextul de debit foarte scăzut.
Diferența dintre cele două determinări GeoEcoMar este de 40 m³/s, aproximativ 2,6%. Ea nu trebuie citită automat drept o creștere reală a debitului între cele două puncte. Sunt două măsurători independente, în secțiuni și momente diferite, iar interpretarea presupune verificarea traversărilor instrumentale de la un mal la celălalt și controlul calității datelor.
La Corabia, seria publică pentru 7 august indica o cotă de -136 cm și o temperatură a apei de 28°C. Semnul minus nu înseamnă o „adâncime negativă”. Cota arată poziția suprafeței apei față de zero-ul local al mirei hidrometrice, adică față de reperul stabilit pentru acea stație.
Cota, adâncimea și debitul nu sunt același lucru
| Cota apei | Poziția suprafeței apei față de reperul local al unei stații. Este utilă pentru urmărirea variației în timp, dar nu este adâncimea fluviului. |
| Adâncimea | Distanța dintre suprafața apei și fundul albiei într-un anumit punct. Poate varia mult de la un mal la altul. |
| Debitul | Volumul de apă care traversează întreaga secțiune într-o secundă. 1.548 m³/s înseamnă aproximativ 1,55 milioane de litri pe secundă. |
Ce a măsurat echipa la Corabia și de ce
1. Acoustic Doppler Profiler (ADP): viteza apei la diferite adâncimi și debitul prin întreaga secțiune
Acoustic Doppler Profiler este un instrument care folosește unde acustice și efectul Doppler. Semnalul emis este reflectat de particulele fine transportate de apă, iar modificarea frecvenței semnalului întors permite calcularea vitezei apei. Instrumentul nu furnizează o singură valoare, ci descrie distribuția vitezelor la mai multe adâncimi și în mai multe puncte ale secțiunii.
La Corabia, platforma cu ADP a fost deplasată transversal, de la un mal către celălalt. Software-ul a înregistrat poziția, adâncimea și viteza apei în numeroase celule ale secțiunii. Debitul a fost calculat prin integrarea vitezelor apei cu aria secțiunii traversate.
De ce este necesară măsurătoarea? Pentru că un debit mic nu înseamnă că apa se deplasează lent peste tot. Când nivelul scade, apa se concentrează în canalul mai adânc, unde viteza poate rămâne relativ ridicată, în timp ce în zonele marginale, în golfuri sau în sectoarele foarte puțin adânci viteza poate fi mult mai mică. Această distribuție este importantă pentru navigație, eroziune, depunerea sedimentelor și conectivitatea habitatelor.
2. Ecosondorul single-beam: adâncimea și profilul fundului
Ecosondorul single-beam emite un impuls acustic aproape vertical către fundul apei și măsoară timpul necesar întoarcerii ecoului. Din acest interval se calculează adâncimea. Fiecare înregistrare corespunde unui punct de pe traseul ambarcațiunii, iar succesiunea punctelor formează un profil al fundului.
De ce nu este suficientă cota citită la stația hidrometrică? Pentru că Dunărea nu are aceeași adâncime pe întreaga lățime. În aceeași secțiune pot exista un canal adânc, praguri, pante și zone foarte puțin adânci. Profilele single-beam arată unde este concentrată apa și descriu geometria albiei sub suprafață.
O măsurătoare dintr-o singură zi arată configurația din acel moment. Pentru a demonstra că albia s-a adâncit, că un prag s-a deplasat sau că s-a acumulat sediment, profilele trebuie repetate pe aceleași trasee, cu poziționare precisă, apoi comparate în același sistem de referință.
Platforma cu Acoustic Doppler Profiler, pentru măsurarea vitezei apei și calcularea debitului. / Foto: GeoEcoMar
Transductorul single-beam înregistrează adâncimea pe traseul ambarcațiunii. / Foto: GeoEcoMar
3. Fotogrammetria cu drona: din fotografii aeriene, o hartă pe care se poate măsura
O fotografie aeriană obișnuită oferă o imagine de ansamblu, dar unghiul camerei și perspectiva pot deforma distanțele. Fotogrammetria folosește multe imagini suprapuse, realizate după un plan de zbor, pentru a crea produse corectate geometric. Unul dintre rezultate este ortofotoplanul, o imagine care se comportă ca o hartă și pe care pot fi măsurate distanțe, suprafețe și poziții.
La Corabia a fost utilizată o dronă DJI Mavic 3T cu modul RTK. RTK este o tehnologie de corecție a poziției în timp real, folosită pentru creșterea preciziei coordonatelor. Pe teren au fost amplasate puncte de control, măsurate cu un receptor GNSS Trimble R12i. Aceste puncte sunt repere cu poziție cunoscută, folosite pentru verificarea și corectarea produselor obținute din imagini.
Au fost investigate două perimetre. Primul a cuprins Ostrovul Mic, la sud de Corabia, pe o lungime de aproximativ 3,7 km și lățimi între 250 și 500 m. Al doilea, în zona bazinului din localitate, a avut aproximativ 200 × 140 m. Pentru perimetrul principal au fost achiziționate 2.001 imagini, iar pentru zona bazinului 144 de imagini. Pe plaja sudică a ostrovului au fost realizate separat 70 de imagini oblice.
Imaginile nadirale sunt realizate aproape vertical, de sus în jos, și sunt potrivite pentru ortofotoplan. Imaginile oblice sunt captate dintr-un unghi și ajută la descrierea reliefului și a tranziției dintre nisip și apă.
De ce a fost necesară drona? Pentru a delimita linia apei, întinderea suprafețelor emerse și forma bancurilor de nisip, vizibile. Drona descrie ceea ce este deasupra apei, ecosondorul single-beam măsoară fundul albiei, aflat sub apă, iar Acoustic Doppler Profiler arată distribuția vitezelor apei și permite calcularea debitului. Împreună, metodele oferă o imagine mai completă decât oricare dintre ele separat.
Ostrovul Mic și bancurile de nisip expuse, văzute din aer. / Foto: GeoEcoMar
Imagine nadirală a tranziției dintre apă și nisip. / Foto: GeoEcoMar
4. Probele de apă și material algal: observația din teren trebuie verificată în laborator
În zonele foarte puțin adânci, echipa a observat material biologic verde pe substrat și aglomerări la suprafața apei. Termenul de biomasă descrie cantitatea de material biologic prezent, fără a identifica automat organismele care îl formează.
Au fost prelevate probe de apă și material algal pentru analize. Scopul este caracterizarea materialului biologic și a condițiilor de mediu din zonele investigate. Debitul redus, adâncimea mică, temperatura ridicată și lumina care ajunge până la substrat pot favoriza dezvoltarea producătorilor primari, adică a organismelor fotosintetizante precum algele. Fotografiile nu permit însă stabilirea genurilor sau speciilor prezente, a amplorii fenomenului ori a eventualelor proprietăți toxice. Aceste aspecte necesită analiza probelor.
În cercetările mai ample ale GeoEcoMar pe Dunăre sunt analizate și habitatele, vegetația acvatică, comunitățile planctonice și fauna bentonică, adică organismele care trăiesc pe fundul apei sau în sediment. În campania prezentată aici, componenta biologică documentată a constat în observații de teren și în prelevarea de apă și material algal.
Material biologic verde observat pe substratul puțin adânc./ Foto: GeoEcoMar
Aglomerare de biomasă observată la suprafața apei. / Foto: GeoEcoMar
Ce înseamnă bancurile de nisip devenite vizibile
Suprafețele întinse de nisip observate la Corabia confirmă retragerea apei din zone ale albiei care, la niveluri mai mari, sunt acoperite de apă. Ele nu demonstrează însă, prin simpla lor apariție în fotografie, că în acel loc s-a depus recent o cantitate mare de sediment.
Un banc de nisip poate fi o formă existentă de mai mult timp, devenită vizibilă după scăderea nivelului. Poate fi și rezultatul unei acumulări mai recente sau al redistribuirii sedimentelor. Pentru a face diferența, cercetătorii compară ortofotoplanurile, profilele batimetrice și poziția formelor de relief cu date istorice și cu măsurători repetate.
Viteza apei contribuie la interpretare. În sectoarele cu viteze mai mari, particulele de sedimente pot rămâne în transport sau poate apărea eroziune locală. În sectoarele cu viteze reduse, o parte din material se poate depune. Campania de la Corabia a măsurat condițiile hidrodinamice și geometria albiei, dar nu a cuantificat direct întregul transport de sedimente. Pentru aceasta sunt necesare măsurători și prelevări dedicate, precum și serii de date în timp.
De la o zi pe teren la o evaluare științifică
Activitatea vizibilă din teren este numai prima etapă. Traseele de măsurare ADP și valorile de debit trebuie verificate. Profilele single-beam trebuie corectate, filtrate și legate de poziții precise. Miile de fotografii aeriene trebuie sortate, aliniate și corectate cu ajutorul punctelor de control pentru obținerea ortofotoplanurilor și a reprezentărilor tridimensionale. Probele trebuie analizate în laborator.
Ulterior, seturile de date sunt integrate într-un sistem geografic informațional și comparate cu alte campanii. Astfel, cercetătorii pot răspunde la întrebări pe care o fotografie sau o cotă nu le rezolvă: unde este canalul activ, cum se distribuie viteza apei, ce suprafețe au devenit emerse, dacă forma albiei s-a modificat și ce semnificație au observațiile biologice.
Campania de la Corabia descrie o stare locală, într-o anumită zi, în condiții de ape foarte scăzute. Ea nu reprezintă, singură, un diagnostic pentru întregul ecosistem al Dunării și nici o demonstrație completă a cauzelor episodului. Pentru analiza cauzelor sunt necesare date la scara bazinului, inclusiv despre precipitații, temperatură, evapotranspirație, adică pierderea apei prin evaporare și prin vegetație, umiditatea solului, aportul afluenților, stocarea apei și utilizările antropice.
Valoarea științifică a campaniei crește prin repetare și comparație. Dacă aceleași secțiuni sunt măsurate la alte debite și în anii următori, poate fi separată o schimbare temporară de o tendință persistentă. Se poate verifica dacă un canal se adâncește, dacă un banc de nisip se deplasează, dacă o zonă laterală își pierde conectivitatea sau dacă un răspuns biologic se repetă în condiții similare.
Concluzia pentru cei care nu sunt de specialitate: o fotografie dramatică și o cotă negativă pot fi adevărate și, totuși, insuficiente pentru a explica starea fluviului. Ele sunt puncte de plecare ale investigației, nu diagnosticul final. Cercetarea începe cu ceea ce imaginea nu poate arăta: adâncimea reală, viteza apei sub suprafață, volumul care traversează secțiunea, geometria fundului, relația cu sedimentele și natura materialului biologic observat.
Foto și video: GeoEcoMar, Corabia, 7 august 2026.
Echipa care a contribuit la activitățile de teren, analiza probelor și redactarea articolului: Dr. Albert Scrieciu, coordonatorul proiectului și al Departamentului de Cercetări Interdisciplinare asupra Mediului Fluvial; Drd. Andrei Gabriel Dragos; Daniela Florea; Bianca Pavel; Andrei Toma.
Surse pentru verificare
• GeoEcoMar, fișierele de măsurare cu Acoustic Doppler Profiler și fișele de teren, Corabia, 7 august 2026.
• Seria publică a cotelor Dunării pentru stația Corabia, 7 august 2026.
• GeoEcoMar, Raport Dronă, campania Corabia, 7 august 2026.
• GeoEcoMar, proiectul PN23300303.
• GeoEcoMar, portofoliul de proiecte STARS4Water, iNNO SED, DANUBE4all și Restore4Life.