Unul din trei liceeni bucureșteni participanți la un studiu al Universității din București spun că, pe parcursul anilor de liceu, au preluat uneori, frecvent sau foarte frecvent de pe internet informații fără să menționeze acest lucru, iar mai puțin de jumătate (44%) spun că au făcut-o deloc sau foarte rar. Totodată, unul din cinci spune că a preluat cel puțin uneori pasaje din lucrări care nu îi aparțin, fără a indica sursa, potrivit studiului menționat, realizat pe baza unui chestionar completat de elevi ai liceelor din Capitală. “Liceenii și liceenele ‘învață’ în școală să se abată de la integritatea academică”, notează unul dintre realizatorii analizei, care semnalează, totodată, că “între 30-50% dintre persoanele intervievate încalcă integritatea academică chiar din clasa a IX-a, ceea ce poate semnala că problema începe chiar din ciclul primar”.
Studiul “Integritatea academică la liceeni – Sondaj în licee din București IntegALi” folosește un chestionar completat până la final de 2.975 de elevi bucureșteni (și deschis de 5.790 de elevi). Demersul de cercetare continuă o analiză similară efectuată anterior în rândul studenților și este realizat de o echipă coordonată de profesorul Dumitru Sandu, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București.
- Cercetarea publicată acum a fost realizată în 2020-2021 de către aceeași echipă care, în 2018, a realizat un studiu pe tema integrității academice în rândul studenților. Premisa investigației de acum: “De la considerarea unor fapte neintegre ca fiind acceptabile la declararea unei imposibilități de evaluare a itemilor de integritate, fenomenul problemelor de integritate academică pare a fi dificil de înțeles și, mai ales, de abordat în vederea eradicării lui încă de la o apariție incipientă. Astfel, după 12 ani de școală preuniversitară, studenții, în special cei de la specializări umaniste, participă la cursuri privind scrierea academică, descoperind cu uimire, unii dintre ei, că există anumite reguli de citare și de comportament integru școlar ce par noi și greu de abordat”.
Coordonatorul studiului, Dumitru Sandu, realizează o analiză a percepțiilor privind gravitatea abaterilor de la normele de integritate în rândul elevilor și pune în discuție modul cum se transmite toleranța față de aceste abateri de la profesori la elevi – detalii, mai jos.
Răspunsurile elevilor de liceu cu privire la diverse abateri de la integritatea academică, pe scurt:
- 44% spun că au preluat “foarte rar sau deloc” informații de pe internet, fără a menționa acest lucru. Un sfert spun că au făcut rar astfel de preluări, iar circa o treime (32%) au preluat uneori, frecvent sau foarte frecvent de pe internet, fără citare.
- Un număr considerabil mai mare (57%) au afirmat că au preluat “foarte rar sau deloc” pasaje din lucrări care nu le aparțin, fără menționarea sursei. Unul din cinci (21%) spun că au făcut acest lucru rar și tot atâția spun că l-au făcut uneori, frecvent sau foarte frecvent.
- Unul din zece liceeni spune că a prezentat uneori, frecvent sau foarte frecvent un referat scris de altcineva ca fiind o lucrare proprie. Cei mai mulți (78%) afirmă că nu au făcut deloc astfel de fapte sau le-au făcut foarte rar, în timp ce 12% spun că au prezentat rar astfel de referate.
- Unul din șapte elevi admite că uneori, frecvent sau foarte frecvent a citat sursa, dar fără ghilimelele de rigoare, deși textul prezentat ca fiind propriu este mai mare de 10-15 cuvinte. Aproape un sfert (22%) spun că au făcut rar acest lucru. Aproape două treimi (64%) spun că au făcut astfel de citări foarte rar sau deloc.
- 16% dintre participanți au spus că au preluat uneori, frecvent sau foarte frecvent pasaje de text tradus din limbi străine, fără ghilimele, iar 21% au arătat că au făcut acest lucru, dar rar.
Informația, percepută ca fiind “liberă” online
Elemente de interpretare a datelor, potrivit lui Marian Vasile, unul dintre semnatarii studiului UB:
- “Prezentarea unui referat scris de altcineva ca fiind o lucrare proprie este o formă de furt intenționat. Este puțin probabil ca persoana care practică acest comportament să nu înțeleagă ce face, motiv pentru care aproape 80% declară că fac acest lucru foarte rar sau deloc.”
- “Peste jumătate preiau informații de pe internet fără să menționeze acest lucru, puțin sub jumătate preiau pasaje fără a indica sursa și aproape o treime citează sursa, dar fără ghilimele sau traduc fără să pună între ghilimele traducerea (…). Prensky (2009) vorbește despre o „înțelepciune digitală‖, care trebuie cultivată în școală; cred că internetul, social media, blogurile și chiar ziarele online, sunt percepute ca informație „liberă”, care poate fi folosită de oricine oricum, pentru că este gratuită. Este o ipoteză care nu poate fi testată cu aceste date, dar este un subiect de reflecție pentru studii viitoare.”
Încălcarea regulilor se remarcă la oricare profil de studiu, arată același autor:
- “Citarea sursei fără ghilimelele de rigoare sau traducerea fără ghilimele sunt la fel de probabil pentru toate profilurile.”
- “Undeva între 40-60% pentru fiecare profil încalcă regulile de integritate academică.”
Și tot el notează că, pentru a reduce frauda academică, e important să înțelegi ce înseamnă integritatea academică, iar numai jumătate dintre elevi au spus că le-au fost prezentate regulile de citare corectă:
- “Este surprinzătoare distribuția răspunsurilor la întrebarea „La clasa din care ați făcut parte în 2019-2020 au fost prezentat neregulile de citare corectă?‖: 51% au spus da, 10% au spus nu și 39% au spus că nu știu.”
- “La fel în cazul întrebării „Liceul dumneavoastră are un Cod de Etică?‖: 24% au răspuns afirmativ și au spus că l-au citit, 16% au spus că l-au răsfoit grăbit, 49% au spus că nu l-au citit iar 11% au indicat că nu există un cod de etică.”
- “Tabelul 2.2 arată clar că nu poți fi integru academic dacă nu înțelegi ce înseamnă acest lucru. Probabil aceasta este prima măsură care trebuie luată pentru a reduce frauda academică: învățarea integrității academice este instituționalizată prin curs dedicat sau prin lecție obligatorie repetată la cursuri diferite având în vedere specificul fiecărei discipline.”
Abaterile de la regulile integrității academice se “învață” la liceu – evoluție din clasa IX-a până în clasa a XII-a
Studiul notează că, din analiza datelor după clasa în care se află respondenții, reiese că liceenii “‘învață’ în școală să se abată de la integritatea academică”. Astfel, numărul celor care afirmă că nu se abat de la regulile de integritate scade de la clasa a IX-a spre anii terminali:
- Dacă în primul an de liceu 49% dintre respondenți spun că nu au preluat de pe internet informații fără a menționa acest lucru, procentul ajunge la 39% în clasa a XI-a, crescând ușor, la 43%, în clasa a XII-a
- În cazul celor care spun că nu au preluat pasaje din lucrările altora fără a indica sursa, procentul scade la 66% în clasa a IX-a la 53% în ultimii doi ani
- Scăderi similare se înregistrează și în cazul celorlalte abateri analizate
Și, notează cercetarea, “între 30-50% dintre persoanele intervievate încalcă integritatea academică chiar din clasa a IX-a, ceea ce poate semnala că problema începe chiar din ciclul primar”.
Iar analiza datelor în funcție de notele studenților arată că, în cazul majorității abaterilor, elevii cu note foarte mari raportat la media clasei au o probabilitate mai mare să nu practice acele comportamente, dar “Dacă ne uităm la procente vedem, totuși, că sunt mulți și printre aceștia care preiau fără citare și chiar care predau referatele altora în nume propriu”.
Dumitru Sandu: Nivelul intoleranței la fraudă – mai scăzut la liceeni decât la studenți. Impactul atitudinii profesorilor
Studiul include o investigare a “Culturii integrității academice în liceele bucureștene”, semnată de profesorul Dumitru Sandu, care discută gravitatea abaterilor de la normele de integritate, așa cum e percepută de elevi, precum și cazurile acestor percepții.
El arată, între altele, că:
- “Un procent de 46% dintre liceeni bucureșteni intervievați în 2020-2021 consideră că este grav sau foarte grav să prezinți ‘un referat scris de altcineva ca fiind o lucrare proprie’ (Figura 4.2). Este mult, este puțin? Este mult în raport cu respingerea, tot de către liceeni, a preluării ilegitime a unor paragrafe, fără ghilimele (17%). Dacă se face comparația cu evaluările studenților din Universitatea București, atunci 46% este un nivel redus de intoleranță la fraudă.”
- “Pe o scală de la 1 pentru ‘nici o abatere’ la 5 pentru ‘abatere foarte gravă’ de la normele de IA, elevii de liceu cu note foarte bune la clasă (autoevaluare) aveau un scor mediu de 2.9 pentru indicele de GRAVITATE în estimarea celor șase norme de integritate menționate în Figura 1. Intoleranța la fraudele intelectuale sporește liniar, pentru studenții cu note foarte mari de la licență (3.8), de la master (medie 4.2), pentru ca la doctoranzi să ajungă la (4.4).”
Același autor constată, pe baza percepției elevilor privind lipsa de integritate a profesorilor, că “acolo unde profesorii sunt percepuți ca fiind toleranți la frauda intelectuală apare un gen de fenomen de contagiune. Cu cât lipsa de integritate este percepută ca fiind mai accentuată la profesori, cu atât toleranța la fraudă a elevilor este mai mare”.
Studiul integral al Universității din București – aici.
Foto © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.