“Testarea PISA, la care România participă încă din septembrie 2000, acoperă trei domenii principale: Matematică, Lectură și Științe. Testarea își propune, printre altele, să evalueze ‘alfabetizarea științifică’. Dar Geografia, ca știință, în actualul sistem de învățământ românesc, nu este inclusă în domeniul de competențe ‘Matematică și Științe’, alături de fizică, biologie și chimie, așa cum se întâmplă în țările europene”. Semnalul de alarmă este tras de Societatea de Geografie din România, care îi transmite ministrului Educației o serie de solicitări, pentru a recupera decalajul înregistrat de copii la testarea PISA, la Științe.
Printre solicitările Societății de Geografie din România se numără reintroducerea Geografiei ca disciplină la examenul de Evaluare Naţională și la Bacalaureat, la toate filierele şi profilurile.
- Precizăm că Legea educației prevede pentru elevii de clasa a VII-a un examen transdisciplinar la “matematică și științe”, însă copiilor nu le-a fost predat transdisciplinar, iar în Parlament există un proiect de lege de amânare a acestei examinări
“Testele PISA evaluează, în cazul Geografiei, ca știință:
- localizarea,
- orientarea în teren,
- lucrul cu harta,
- modificarea stratului de ozon,
- încălzirea climatică generală,
- riscurile climatice și demografice actuale,
- unități de măsură ale timpului,
- observarea unor elemente ale mediului înconjurător,
- diversitate culturală etc.”, explică profesorii de geografie.
Aceștia precizează că, “în România, Geografia este inclusă, în mod inexplicabil, în aria curriculară ‘Om și Societate’. Este foarte importantă poziționarea Geografiei, ca știință, în domeniul de competențe ‘Matematică și Științe’, deoarece testele din domeniul științelor sunt diferite de testele care vizează istoria, religia și disciplinele socio-umane, discipline care acum, în România, sunt poziționate, împreună, în aria curriculară ‘Om și Societate'”.
Solicitările transmise ministrului Monica Anisie de către Societatea de Geografie din România
Societatea de Geografie din România solicită ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie, pentru îmbunătățirea punctajelor obținute de România la testările/evaluările naționale și cele internaționale – gen PISA –, următoarele:
- a) renunțarea la actualele „arii curriculare” neracordate la practica și experiența europeană și internațională în educație și înlocuirea lor cu „domeniile de competențe”, așa cum sunt ele formulate în documentele Uniunii Europene;
- b) includerea GEOGRAFIEI în domeniul său de studiu, adică în rândul Științelor
Vieții și ale Pământului, în domeniul de competențe intitulat „Matematică și Științe”.
“Profesorii de Geografie din România asigură opinia publică și factorii de decizie din Ministerul Educației și Cercetării că schimbarea solicitată va conduce la rezultate superioare obținute de România atât la testele naționale (clasele II, IV, VI), cât și la cele internaționale, respectiv PISA”, se arată în comunicatul remis Edupedu.ro.
“Această schimbare nu trebuie să însemne diminuarea orelor de Geografie din planurile-cadru pentru gimnaziu și pentru liceu”, spun profesorii de geografie, care precizează că, “dimpotrivă, Geografia, ca disciplină șțiințifică și identitară, va trebui să figureze în noile planuri-cadru cu cel puțin o oră/săptămână la toate filierele, profilele și specializările existente la nivel de liceu și gimnaziu. De asemenea, Geografia ar trebui să fie proba obligatorie (sau la alegere) la examenul de bacalaureat, în funcție de profilul liceului”.
“Este momentul pentru o nouă atitudine în educație!”, încheie profesorii de Geografie comunicatul trimis Edupedu.ro.
Luare de poziție a Societății de Geografie din Româna, în urma testelor PISA – text integral
“Studiul PISA (Programme for International Student Assessment) este realizat de OECD şi evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul perioadei de educaţie obligatorie, la vârsta de 15 ani, deţin competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază necesare pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii. România participă din septembrie 2000 la acest tip de testare. Evaluarea acoperă trei domenii principale: Matematică, Lectură şi Științe. Testele standardizate sunt aplicate elevilor de 15 ani în peste 60 de țări. Testarea îşi propune, printre alte aspecte, să evalueze „alfabetizarea ştiințifică”. Termenul reflectă abilitatea unei persoane de a se implica în probleme şi idei referitoare la ştiințe, ca cetățean reflexiv. Sunt vizate competențe pentru explicarea ştiințifică a problemelor, evaluarea şi proiectarea investigației ştiințifice şi interpretarea ştiințifică a datelor şi a dovezilor ca suport în pregărirea tinerilor atât pentru continuarea studiilor dar mai ales pentru viața adultă, pentru integrarea în societate, o societate dinamică, globalizată, în permanentă schimbare.
Deși numeroase cerințe fac trimitere directă la aspecte, fenomene și elemente studiate la Geografie (lucrul cu harta, diverse problematici actuale cum ar fi modificarea echilibrului stratului de ozon, încălzirea globală, etc.- cum arată și modelele de teste de antrenament) acest domeniu al cunoașterii, în sistemul actual, nu este inclus în aria curriculară „Matematică și științe” (alături de fizică, biologie și chimie), ci în aria “Om și societate” (împreună cu istoria, religia și disciplinele socio-umane). Așadar, teste din domeniul științelor vizează domenii incluse în învățământul românesc actual în alte arii. Apare, în acest fel, necesitatea reală fie de dispariție totală a ariilor curriculare (anacronice și neracordate la experiența internațională), fie de includere justificată a Geografiei în rândul Științelor, Științe ale vieții și ale Pământului.
Testele PISA nu vizează acumularea de informații, de cunoștințe, ci doar felul în care acestea pot fi utilizate în contexte reale, în viața de zi cu zi. În egală măsură, testele PISA nu abordează domeniile de interes în mod individual, ci trans-disciplinar așa cum sunt și problematicile vieții curente. Geografia, prin domeniul său de studiu, integrează (fiind singura disciplină integrativă) și informațiile provenite din diferite științe conexe contribuind decisiv la formarea tinerilor și a percepției corecte a acestora asupra lumii în care trăiesc.
O viziune globală și formarea unei anumite baze în formarea competențelor științifice necesare vieții într-o societate competitivă, la care contribuie determinant și Geografia, sunt vitale pentru tinerii de astăzi.
Rezultatele testelor PISA 2018 au dovedit teoretizarea excesivă a conţinuturilor, o centrare a învăţării pe achiziţii şi nu pe dezvoltarea competenţelor integrate, Geografia, în sfera ştiinţelor, având clar scopul şi instrumentele conectării învăţării la aspectele practice – de orientare în spaţiu, timp, de conectare cu realităţile lumii contemporane cu provocări globale sau raportate la arii, regiuni (climatice, politice, sociale, etc.), cărora tinerii vor trebui să le facă faţă în viitor.
În învățământul gimnazial și liceal, am asistat în ultimii ani la o trecere clară în umbră a Geografiei, aspect care poate duce, în timp, la diminuarea capacității tinerilor de a manifesta respect pentru diversitatea naturală, integritatea și originalitatea peisajelor geografice, respect pentru biodiversitate, problematici abordate și în testele PISA, și care constituie deziderate de primă importanță în tendința globală spre dezvoltare durabilă.
Societatea de Geografie din România solicită:
- desființarea ariilor curriculare;
- integrarea Geografiei ca făcând parte din domeniul Științe (atestat printre altele și de testele PISA) așa cum este cazul în mediul universitar. Trebuie să existe o coerență între mediul preuniversitar și cel universitar pentru această disciplină;
- reintroducerea Geografiei ca disciplină la examenul de evaluare naţională;
- reintroducerea Geografiei ca disciplină obligatorie la examenul de bacalaureat la toate filierele şi profilurile.
În numele și cu asentimentul tuturor membrilor și simpatizanților Societății de Geografie din România,
Președinte SGR, Prof.univ.dr. Corneliu IAȚU”
Descarcă de aici manifestul integral al Societății de Geografie din România, după testarea PISA 2018
Societatea de Geografie din Romania – luare de pozitie dupa testarea PISA 2018
Rezultatele României la PISA 2018, pe domeniul Științe
Rezultatele PISA 2018 pentru Științe sunt mai slabe decât la precedenta testare, diferența față de cele de la PISA 2015 fiind de 9 puncte, iar față de 2012 – 12 puncte.
Față de media țărilor OECD, rezultatele României la PISA 2018 sunt mai slabe ca la testarea din 2015 atât la matematică și citire, cât și la științe. Diferențele dintre rezultatele medii ale țărilor care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și cele ale României sunt de 59 de puncte la citire, tot 59 de puncte la matematică și 63 de puncte la științe, potrivit raportului citat.
În privința indicatorilor de performanță, proporția celor care au rezolvat cele mai dificile probleme la cel puțin unul dintre cele trei domenii (subiecte) – citire, matematică sau științe – reprezintă 4% din total, în timp ce media țărilor OCDE este de 4 ori mai mare (16%).
Științele marchează o creștere până la 44% a proporției celor care nu pot realiza corelații elementare în acest domeniu (sunt analfabeți funcțional). Acești elevi nu pot oferi explicații posibile în situații familiare sau nu pot trage concluzii bazate pe simple investigații.
În medie, procentul de analfabetism funcțional a urcat de la 39% în 2015 la 44% în 2018, marcând o creștere de 5%.
