Violeta Estrella Bontilă, directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara, a vorbit despre cauzele analfabetismului funcțional și a adus în atenție și goana după note. Aceasta a afirmat că „pentru foarte mulți dintre părinți sau din societate nu contează ce știe neapărat un elev, ci ce note are”. Declarațiile au fost făcute la emisiunea InfoEdu de la TVR Info.
Directoarea Colegiului Național „Constantin Diaconovici Loga” din Timișoara a afirmat că „dacă este un elev de 10, nu contează cât știe din materia respectivă, doar că ne place să ne lăudăm cu diplomele, să ne lăudăm cu premiile”:
„Dacă mi se permite, aș dori să spun câteva cuvinte și despre cauzele analfabetismului funcțional. Pe lângă cele enumerate de colega noastră, cu care sunt întru totul de acord, aș vedea foarte mult și goana după un tip de rezultat, să spunem așa, după note, o goană după note, pentru că pentru foarte mulți dintre părinți sau din societate nu contează ce știe neapărat un elev, ci ce note are. Dacă este un elev de 10, nu contează cât știe din materia respectivă, doar că ne place să ne lăudăm cu diplomele, să ne lăudăm cu premiile, pe de o parte”, a spus Violeta Estrella Bontilă.
În luna iunie, Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a declarat, pentru TVR Info, că „sunt copii care se tăvălesc pe jos la propriu, pentru că au luat un 9 și au media 9.49”. Aceasta a afirmat că „este o vânătoare de note. E puțin spus vânătoare, s-a transformat într-o adevărată teroare”.
Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a anunțat că standardele de evaluare și notare a elevilor de gimnaziu și primar vor fi pilotate în școli în primul trimestru din anul 2026:
El a mai precizat că „până la finalul acestui an, poate începutul lunii ianuarie, cel târziu, drafturile de standarde la toate disciplinele de primar și de gimnaziu, la toate competențele, sunt gata pentru a fi pilotate. Încercăm să facem lucrurile cum trebuie. Ele vor fi pilotate în școli în primul trimestru din anul 2026, urmând ca pe final, adică termenul nostru este iunie, în mai să le punem sub forma finală și să le aprobăm, pentru gimnaziu și pentru primar”.
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a spus că „probabil în iunie anul viitor [N. Red 2026], vom încheia procesul care implică elaborarea standardelor de evaluare și notare, pregătire a profesorilor, pentru primar și gimnaziu și tot atunci îmi propun să terminăm și aceste standarde pentru învățământul liceal”.
Redăm declarațiile directoarei despre analfabetismul funcțional și goana după note:
Violeta Estrella Bontilă: „Dacă mi se permite, aș dori să spun câteva cuvinte și despre cauzele analfabetismului funcțional. Pe lângă cele enumerate de colega noastră, cu care sunt întru totul de acord, aș vedea foarte mult și goana după un tip de rezultat, să spunem așa, după note, o goană după note, pentru că pentru foarte mulți dintre părinți sau din societate nu contează ce știe neapărat un elev, ci ce note are. Dacă este un elev de 10, nu contează cât știe din materia respectivă, doar că ne place să ne lăudăm cu diplomele, să ne lăudăm cu premiile, pe de o parte.
Pe de altă parte, este vorba și despre structura examenelor noastre. Haideți să discutăm puțin despre Evaluarea Națională și despre bacalaureat. Evaluarea Națională a devenit un șablon, adică nu te încurajează să știi neapărat foarte multe, ci să știi cum să aplici un șablon. Ori acest lucru nu încurajează alfabetizarea funcțională, să spunem așa.
La bacalaureat, mai ales la Limba și literatura română, sunt foarte multe aspecte care ar putea fi discutate și schimbate. (…) Sunt copii care nu știu să fac o cerere bine pusă la punct. Și nu este în programă suficient de bine stabilită, pentru că ne interesează să reproducem și mai puțin să gândim. Sunt multiple cauze ale analfabetismului funcțional.
Din acest punct de vedere, în mod cert, sunt câțiva elevi și în școala noastră care ar avea acest profil. Nu pot să spun că sunt mulți. În general, noi avem foarte multe activități, pe lângă cele școlare, curriculare, și extracurriculare, și tipuri de învățare nonformală care-i ajută foarte mult, dar ne luptăm și noi cu acest fenomen în care, în rezolvarea unui exercițiu, să spunem așa, cerința este cea care ne ridică cele mai mari probleme.
De aici e vorba de răbdare, este vorba de lectură, este vorba de satisfacția imediată pe care învățătura nu ți-o dă. Ți-o dau telefonul, internetul, care la mine astăzi nu merge bine și mă frustrează și pe mine. Ori acest proces de învățare poate fi frustrant și necesită multă răbdare, atât din partea elevilor, cât și din partea părinților. De foarte multe ori nu avem sprijin din partea părinților. Și eu, ca și colega mea, am întâlnit părinți cu care am discutat. Unul dintre ei mi-a spus la un moment dat: «dumneavoastră sunteți experți în educație, dumneavoastră faceți ceva cu copilul meu». Ori sunt multiple cauze, după cum am spus.”
Despre notarea și evaluarea elevilor
Standardele de evaluare ar fi trebuit să se aplice din acest an școlar, potrivit ROFUIP 2024. Rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative, note sau rapoarte, iar respectarea acestor standarde este supravegheată prin inspecția școlară. Nerespectarea standardelor de evaluare este considerată abatere disciplinară, potrivit legii Educației.
Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.
Iată ce prevede ROFUIP 2024 (articolul 101 alin.(3)): „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.
Ce prevede Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
Art. 103 – „(1) Evaluarea rezultatelor la învăţătură se realizează permanent, pe parcursul anului şcolar.
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare și clasei I, evaluarea dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul didactic responsabil împreună cu consilierul școlar, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 104 – (1) Instrumentele de evaluare se stabilesc în funcţie de vârstă şi de particularităţile psihopedagogice ale beneficiarilor primari ai educației şi de specificul fiecărei discipline. Acestea sunt:
a) evaluări orale;
b) teste, lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi practice;
d) referate;
e) proiecte;
f) probe practice;
g) alte instrumente stabilite de comisia pentru curriculum şi aprobate de director sau elaborate de către Ministerul Educaţiei/inspectoratele școlare.
(2) În învăţământul primar, la clasele I-IV, în cel gimnazial, liceal, profesional şi în cel postliceal, elevii vor avea la fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin două evaluări prin lucrare scrisă/test pe an şcolar.
ART. 106 – (1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind dezvoltarea copilului – la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa pregătitoare;
b) calificative la clasele I-IV din învățământul de masă şi, respectiv, pentru clasele I-IV și pentru nivelul de învățământ gimnazial din învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe, profunde sau asociate;
c) note de la 1 la 10 în învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi în învăţământul postliceal;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în catalog, cu cerneală albastră, sub forma: «Calificativul/data», respectiv «Nota/data», și/sau în catalogul electronic, cu obligativitatea tipăririi, înregistrării și arhivării acestuia la sfârșitul anului școlar, prin compartimentul secretariat, în conformitate cu prevederile cuprinse în Standardele tehnice minime necesare pentru utilizarea catalogului electronic, aprobate prin ordin al ministrului educației și cercetării.”