De doi ani, la Cotroceni s-a produs o metamorfoză totală. Candidatul Klaus Iohannis, care a câștigat alegerile cu tema justiției și a statului de drept, a fost înlocuit de un președinte care a renunțat complet la aceste teme contondente. Ca să umple golul și să arate că e preocupat de ceva, președintele Iohannis s-a transformat peste noapte în activist de mediu, preocupat de încălzirea globală și poluare. Un activist cam ipocrit totuși, având în vedere emisiile limuzinelor sale de protocol, care lasă o dâră consistentă de fum pe Valea Oltului în timpul navetei săptămânale la Sibiu.
- Să ne înțelegem: tema mediului e una validă și serioasă oriunde în lume. Schimbările climatice fac obiectul unor politici consistente, cu impact major asupra vieții oamenilor. Dar în cazul României, cu zeci de probleme stringente care amenință fundamentele democratice (independența și eficiența justiției, funcționarea instituțiilor-cheie etc.) sau chiar viața cetățenilor (starea deficitară a sistemului sanitar, criza energetică), mediul nu are cum să fie prioritatea zero a unui șef de stat.
Pretinsa grijă a președintelui Iohannis pentru mediu, noua sa marotă prezidențială, e de fapt încercarea de a umple cu ceva golul imens, marele zero al mandatelor sale la Cotroceni.
Dovada că preocuparea pentru mediu a președintelui Iohannis este una conjuncturală, lipsită de autenticitate stă în programul său de candidat la prezidențiale și în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR pe care a moșit-o. Astfel, în programul cu care a candidat la alegerile prezidențiale din 2019, Iohannis a pus accentul pe statul de drept, justiție, respectarea valorilor europene și buna guvernare. Protecția mediului e un subcapitol la pagina 34, departe de prioritățile principale.