Grupa mare de grădiniță și liceul devin obligatorii până cel mai târziu anul 2020, a decis astăzi Senatul, fiind camera decizională. Concret, senatorii au adoptat un proiect de lege care prevede că “învăţământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”.
“Frecventarea învățământului obligatoriu poate înceta la forma cu frecvență la 18 ani”, prevede proiectul de lege adoptat luni, 11 martie, de senatori.
În prezent, învățământul obligatoriu este de 11 clase – începe la clasa pregătitoare și se încheie la clasa a X-a. Legea Educației în forma sa inițială prevedea însă trecerea clasei a IX-a la gimnaziu și un liceu de doar 3 ani – prevederi anulate de guvernul PSD condus de Victor Ponta.
Proiectul de lege adoptat astăzi de parlamentari este cel pornind de la care ministrul Ecaterina Andronescu a anunțat în urmă cu o săptămână posibila desființare a Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a.
”Este acum la Senat, chiar este pe lista de vot, o lege care stabilește obligativitatea ultimelor două grupe la grădiniță – grupa mijlocie și grupa mare – și ultimii doi ani de liceu, începând din anul 2020. Anul acesta va trebui să pregătim preluarea, la început de ciclu și la sfârșit de ciclu, în învățământul obligatoriu,” a declarat ministrul Ecaterina Andronescu pe 5 martie la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, din Camera Deputaților.
”Noi am declanșat aceste dezbateri publice cu directorii școlilor și-n București, și-n alte județe din țară să încercăm să vedem și care este percepția. Pentru că acum evaluarea de la clasa a VIII-a este doar o evaluare pentru încheierea gimnaziului și repartizarea elevilor în școli profesionale, clasice sau duale, și respectiv în licee. Clasa a VIII-a nu mai reprezintă sfârșitul învățământului obligatoriu, cum era în legea 84, de exemplu. Dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase se justifică evaluări intermediare? Ca să întărim ritmul acesta al învățării continue, pentru că el este cel care dă și temeinicie învățării. Toate sunt care, fără îndoială, merită să le discutăm”, a mai spus Andronescu.
Despre liceul obligatoriu, fostul ministru Mircea Miclea a declarat pentru Radio Europa Liberă că este o măsură care ”nu aduce valoare adaugată” și că este vorba despre ”o modalitate populistă de a salva normele personalului didactic”. Detalii aici
“Sunt universitățile care vor avea mai mulți studenți la dispoziție, dar de la un nivel încolo, obligativitatea educației ca atare nu aduce valoare adăugată. (…) Mai este un motiv. E o modalitate populistă de a salva normele personalului didactic, pentru că demografia arată că se reduce numărul de elevi, deci și normele cadrelor didactice. Și atunci dacă înmulțești numărul de clase la liceu prin renunțarea la examenul de Capacitate, creezi norme suplimentare“, a declarat Miclea.
Proiectul de lege a fost inițiat de un grup de 19 parlamentari UDMR în frunte cu Szabo Odon și șapte parlamentari PSD. Documentul prevede creșterea duratei învățământului obligatoriu în felul următor:
- până în 2020 – grupa mare de la grădiniță și clasele a XI-a și a XII-a – 14 ani în total
- până în 2023 – grupa mijlocie – 15 ani în total
- până în 2030 – grupa mică – 16 ani de învățământ obligatoriu.
Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat (cameră decizională) anul trecut, pe 7 mai (cu 76 de voturi pentru și 27 împotrivă). Președintele României l-a contestat la Curtea Constituțională pe 7 iunie, pe motive de tehnică legislativ. Judecătorii CCR au admis sesizarea și au declarat actul neconstituțional, pe motiv că fusese adoptat în aceeași zi cu alte două modificări ale aceleiași legi și că nu fuseseră corelate între ele aceste modificări (obiecții ridicate de Președintele României). Întoarsă automat la reexaminare în toamnă, legea a fost votată pe 12 decembrie de Cameră. Pe 4 martie a ajuns pe ordinea de zi-vot final la Senat.
Decizia de astăzi a Senatului a fost anunțată și de senatorul PSD Liviu Pop, care a precizat pe pagina sa de Facebook că parlamentarii au mai votat următoarele modificări la Legea educației:
- “Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei:
1. După alineatul (9) al articolului 99 se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu următorul cuprins:
”(10) Centrele atestate de formare continuă în limbile minorităților naționale se organizează, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educației Naționale. Atribuțiile, structura, organizarea și funcționarea se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.” - Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011
Art. I. – La articolul 31 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (21) se modifică și va avea următorul cuprins:
Liceele cu profil agricol se reorganizează și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și coordonarea Ministerului Educației și Cercetării Științifice.”
Art. II. – Se autorizează Ministerul Finanțelor Publice să introducă, la propunerea ordonatorilor principali de credite, modificările ce decurg din aplicarea prevederilor prezentei legi, în structura bugetului. - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completare a Legii nr. 1/2011 a educaţiei naţionale
1.La Articolul 7 se introduce următorul alineat:
„(5) Se înființează ”Catalogul Online” platformă școlară online pentru publicarea zilnică a notelor și absențelor elevilor. Prezenta dispoziție intră în vigoare în termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi.”
Citește și:
-
Andronescu anunță posibila desființare a Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a, pentru că în 2020 învățământul obligatoriu ar putea începe la 5 ani pentru a se termina la clasa a XII-a
-
Mircea Miclea despre învățământul obligatoriu până la clasa a XII-a: E o modalitate populistă de a salva normele personalului didactic