Proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul și prevede prelungirea activității până la 70 de ani a fost aprobat în prima lectură din ședința de Guvern de miercuri, urmând ca săptămâna viitoare să fie prezentată o variantă finală care va ajunge în Parlament, a declarat astăzi ministrul Muncii Raluca Turcan, la conferința de presă de la Guvern. Excepție de la regulă pot face membrii Academiei Române, personalul didactic plătit cu ora sau persoanele care lucrează cu contract de drepturi de autor.
Declarațiile ministrului Muncii:
„În primă lectură au fost adoptate proiecte de acte normative care privesc măsuri active: pe de o parte, o măsură privind posibilitatea continuării activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensioare și pe de altă parte, pentru părinții aflați în concediu de creștere a copilului.
În legătură cu primul proiect și anume posibilitatea continuării activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, vorbim de persoanele care odată ce au ajuns la vârsta de pensionare, pot să opteze la cerere să lucreze până la vârsta de 70 de ani. Vorbim de o opțiune, de un drept și în niciun caz de o obligație. Ține de dreptul salariatului de a munci.
Persoanele își pot prelungi activitatea până la 70 de ani atât în sectorul public cât și în cel privat. De asemenea, au posibilitatea să revină asupra opțiunii de a munci și să se întoarcă la pensie înainte de vârsta de 70 de ani, iar anii munciți în plus de către persoanele care optează pentru continuarea activității conduc la recalcularea pensiei în sistemul public de pensii.
Un salariat care ajunge la vârsta legală de pensionare și dorește să muncească mai departe, depune o cerere în sensul acesta, este suficientă pentru a-și putea continua activitatea.
Pentru sectorul public există niște reglementări specifice și anume: în momentul în care o persoană optează pentru prelungirea activității, atunci, dacă îndeplinește condițiile de pensionare, se suspendă dreptul la pensie.
Acțiunea continuării activității are drept consecință suspendarea pensiei și cei care cumulează în momentul de față pensia cu salariul de la stat au obligația ca în 30 de zile de la publicarea acestui act normativ să-și exprime această opțiune.
Evident că angajatorii trebuie să-i informeze pe cei care în momentul de față se află în situație de cumul pensie-salariu, iar dacă nu fac lucrul acesta, vor suporta consecințe sub formă de amendă.
În același timp, proiectul reglementează și situația persoanelor care au calitatea de pensionar în momentul de față și care pot să se reangajeze până la vârsta de 70 de ani.
Există câteva excepții și anume: persoanele care sunt alese în funcții publice sau cele care au durata mandatului definită de Constituție sunt exceptate de la aplicarea acestei prevederi legislative. De asemenea, sunt exceptate persoane care încasează în momentul de față venituri sub formă de drepturi de autor și drepturi conexe în baza legii drepturilor de autor, personalul didactic plătit cu ora, pensionarii încadrați în gradul 3 de invaliditate, asistenții maternali, asistenții personali, îngrijitorii la domiciliu sau membrii Academiei Române.
În sistemul public există aproximativ 35.000 de persoane care cumulează pensia cu salariul în condițiile în care avem aproximativ 102.000 de persoane peste 65 de ani care în momentul de față au optat să cumuleze pensia cu salariul atât în sistemul public cât și în sistemul privat.”
Ce spune legea
Legea spune că de acum încolo, în sistemul public, inclusiv în cel de Educație și cel de Cercetare, persoanele care desfășoară activități profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcție și care își continuă activitatea până la împlinirea vârstei de 70 de ani să poată opta în scris între pensie și veniturile astfel realizate.
„Având în vedere constrângerile bugetare și reducerea costurilor suportate din bugetul de stat în privința cheltuielilor de personal, proiectul de lege propune o revizuire a legislației aplicabile în cazul cumulului pensiei cu salariul și o alternativă prin care un angajat din sistemul public poate opta între pensie și veniturile salariale aferente raportului de muncă. De aceea, în sistemul public, posibilitatea continuării activității este însoțită de suspendarea plății pensiei”, potrivit notei de fundamentare a legii.
Referitor la personalul didactic, legea prevede că profesorii „își manifestă opțiunea de continuare a activității, respectiv de pensionare, după caz, cu cel puțin 30 de zile înainte de data încheierii anului școlar”. Acest lucru ar însemna cel mai târziu la finalul lunii iulie din fiecare an, anul școlar începând la 1 septembrie, în mod oficial.
Apoi vor fi modificate trei articole din Legea educației naționale nr. 1/2011, republicată, cu modificările ulterioare și completările ulterioare:
La articolul 284, alineatele (6) – (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:
”(6) La cerere, personalul didactic din învățământul preuniversitar de predare poate continua activitatea, în condițiile legii, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(7) Reîncadrarea în funcția de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a împlinit vârsta de 70 de ani se face anual, cu menținerea drepturilor și obligațiilor care decurg din desfășurarea activității didactice avute anterior pensionării și cu acordul consiliului de administrație.
(8) Personalul didactic menținut în funcția didactică în condițiile alin. (6) sau reîncadrat în funcția de personal didactic, în condițiile alin. (7), poate fi numit prin detașare în interesul învățământului în funcții vacante de conducere sau de îndrumare și control, neocupate prin concurs, în condițiile legii.”
La articolul 284, după alineatul (8) se introduce un alineat nou, alin. (9), cu următorul cuprins:
”(9) La cerere, personalul didactic prevăzut la alin. (6) și (7) se poate pensiona în condițiile legii și înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani.”
La articolul 289, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”Art. 289 – (1) Personalul didactic și de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani, cu posibilitatea continuării activității, în condițiile legii, până la împlinirea vârstei de 70 de ani. La cerere, personalul didactic și de cercetare se poate pensiona în condițiile legi și înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani.”
Pentru cercetători, modificările sunt următoarele:
Legea nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
”Art. 351 (1) Vârsta de pensionare pentru personalul de cercetare-dezvoltare este de 65 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, cu posibilitatea continuării activității, la cerere, în condițiile legii, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), la cerere, personalul de cercetare – dezvoltare se poate pensiona în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare. Dacă a optat pentru continuarea activității, personalul de cercetare-dezvoltare se poate pensiona, la cerere, în condițiile legii, și înainte de împlinirea vârstei de 70 de ani.”
La articolul 36, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
”(1) Cercetătorii științifici gradul I pensionați pot desfășura, în condițiile legii, activități de cercetare-dezvoltare, salarizate prin plata cu ora.”
Sursă foto: gov.ro