Autoritatea Națională pentru Cercetare atrage atenția asupra riscurilor reprezentate de hantavirusuri, în contextul unui focar suspect de hantavirus de la bordul unei nave de croazieră în urma căruia trei persoane au decedat, iar alte trei s-au îmbolnăvit ANC subliniază nevoia de consolidare a cercetării și a capacității de diagnostic pentru bolile emergente.
Autoritatea Națională pentru Cercetare a transmis că focarul readuce în atenție o categorie de virusuri „insuficient cunoscute publicului larg, dar cu implicații semnificative pentru sănătatea globală și securitatea epidemiologică”.
„Agenți patogeni considerați până de curând rari devin relevanți pentru agenda de cercetare”, iar studiul bolilor zoonotice devine esențial pentru capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde la riscuri noi.
Hantavirusurile sunt transmise în principal prin contact indirect cu rozătoare și pot provoca forme severe de boală, cu afectare pulmonară sau renală. Evoluția acestora este „adesea rapidă și dificil de anticipat în absența unui diagnostic precoce”, conform ANC.
Cazuri rare în România, dar risc de subdiagnosticare
Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că sunt înregistrate anual doar câteva cazuri, iar caracterul sporadic duce la „o vizibilitate limitată în practica clinică și la riscul unei subdiagnosticări”.
Cercetările realizate în instituții precum Institutul „Cantacuzino” și în mediul universitar indică nevoia consolidării infrastructurii de diagnostic, corelării datelor epidemiologice si dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare.
Întrebarea-cheie: este pregătit sistemul de cercetare?
„Dacă un virus rar poate produce astfel de consecințe în contexte aparent controlate, cât de pregătit este ecosistemul nostru de cercetare să treacă de la reacție la anticipație?”, potrivit mesajului ANC.
Informații de context despre focarul de hantavirus
Trei persoane au decedat, iar alte trei s-au îmbolnăvit în urma unui focar suspect de hantavirus izbucnit la bordul unei mici nave de croazieră aflată în Oceanul Atlantic, a anunțat duminică Organizația Mondială a Sănătății (OMS), transmit luni agențiile DPA, Reuters și WAM, conform Agerpres.
OMS a indicat că este ”la curent” și monitorizează ”o situație de sănătate publică” ce implică o navă de croazieră care navighează în Oceanul Atlantic. ”Până în prezent, un caz de infectare cu hantavirus a fost confirmat de laborator, iar alte cinci cazuri sunt suspecte. Dintre cele șase persoane afectate, trei au decedat, iar una se află în prezent la terapie intensivă în Africa de Sud”, se arată în comunicatul OMS.
Potrivit informațiilor anterioare, un pacient se afla internat la terapie intensivă în Africa de Sud, iar două dintre persoanele decedate erau cetățeni olandezi, conform Ministerului Afacerilor Externe al Țărilor de Jos.
Hantavirusul poate provoca febră și afecțiuni respiratorii grave la oameni. Infecția se produce, de obicei, prin expunerea la urină, excremente sau salivă de la rozătoare infectate.
Transmiterea de la om la om este rară, a precizat OMS.
Toți ceilalți pasageri și membri ai echipajului primesc asistență medicală, a adăugat OMS.
O anchetă epidemiologică detaliată este în curs de desfășurare.
Potrivit BBC, nava implicată este ”Hondius”, operată de compania olandeză Oceanwide Expeditions, cu o capacitate de 170 de pasageri și aproximativ 70 de membri ai echipajului.
Potrivit datelor referitoare la parcurs, nava a plecat din Ushuaia, în sudul Argentinei, și a fost localizată cel mai recent în largul Capului Verde, în apropierea portului de destinație.
Conform revistei medicale The Lancet, citată de Reuters, numele acestui virus provine din zona râului Hantan din Coreea de Sud, unde a fost identificat în anii 1970.
Hantavirusul este o familie de virusuri care provoacă două boli, una care afectează în principal plămânii (sindromul pulmonar hantavirus – HPS) și cealaltă care atacă rinichii (febra hemoragică cu sindrom renal – HFRS). Prima are o rată de mortalitate ridicată, de aproximativ 40%.
HPS se întâlnește cel mai frecvent în America de Nord și America de Sud.
Potrivit guvernului canadian, aproximativ 200 de cazuri de boală pulmonară cauzată de hantavirus apar în fiecare an la nivel mondial.
Pianista Betsy Arakawa, soția actorului Gene Hackman, a decedat în urma sindromului pulmonar cauzat de hantavirus, în New Mexico, în 2025, conform rezultatelor autopsiei, notează Reuters.
Hantavirusul se manifestă de obicei prin simptome asemănătoare gripei, precum oboseala și febra, la una până la opt săptămâni după expunere, potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din Statele Unite. După patru până la zece zile apar tusea, dificultățile de respirație și lichidul în plămâni.
Diagnosticul este dificil, potrivit CDC, simptomele putând fi ușor confundate cu gripa.
Nu există un tratament specific pentru infecția cu hantavirus. Pacienții pot necesita internare la terapie intensivă și asistență respiratorie, cum ar fi un ventilator.
Conform specialiștilor, expunerea la hantavirus poate fi minimizată prin îndepărtarea rozătoarelor din zonele în care se află oameni și evitarea inhalării aerului contaminat în timpul curățării excrementelor rozătoarelor.
Mesajul transmis de Autoritatea Națională pentru Cercetare
„Un virus rar și întrebarea pe care nu o putem evita
Un eveniment recent investigat la nivel internațional – decesul a trei persoane în urma unei posibile infecții cu hantavirus la bordul unui vas de croazieră, relatat inițial de AP (Associated Press), readuce în atenție o categorie de virusuri zoonotice insuficient cunoscute publicului larg, dar cu implicații semnificative pentru sănătatea globală și securitatea epidemiologică.
Hantavirusurile, transmise în principal prin contact indirect cu rozătoare, pot genera forme severe de boală, cu afectare renală sau pulmonară, a căror evoluție este adesea rapidă și dificil de anticipat în absența unui diagnostic precoce. Deși incidența rămâne redusă, complexitatea acestor infecții le plasează în categoria riscurilor emergente care necesită o atenție științifică susținută.
În România, infecțiile cu hantavirus sunt documentate, însă rămân insuficient explorate. Conform datelor raportate de INSP – Institutul Național de Sănătate Publică, sunt înregistrate anual doar câteva cazuri, caracterul lor sporadic contribuind la o vizibilitate limitată în practica clinică și la riscul unei subdiagnosticări. Cercetările realizate în cadrul unor instituții precum Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, precum și în mediul universitar, inclusiv la Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa Iași, indică necesitatea consolidării infrastructurii de diagnostic, a corelării datelor epidemiologice și a dezvoltării unor programe de cercetare interdisciplinare.
În ultimii ani, schimbările climatice, mobilitatea crescută și modificările în relația dintre om și mediu au început să influențeze tot mai vizibil apariția și distribuția bolilor infecțioase. În acest context, agenți patogeni considerați până de curând rari devin relevanți pentru agenda de cercetare, iar studiul bolilor emergente și zoonotice capătă o importanță directă pentru capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde la riscuri noi.
Dacă un virus rar poate produce astfel de consecințe în contexte aparent controlate, cât de pregătit este ecosistemul nostru de cercetare să treacă de la reacție la anticipație – și ce tip de efort colectiv este necesar pentru a transforma această tranziție într-o realitate?”