Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că indemnizația de hrană nu va mai fi acordată separat în proiectul noii legi a salarizării, deoarece suma este inclusă în salariul de bază. Indemnizația de hrană a fost introdusă inițial ca „bonus” pentru salariile mici din sistemul public, a spus Dragoș Pîslaru.
- În prezent, indemnizația de hrană în valoare de 347 lei pe lună este acordată angajaților cu salarii nete de 6.000 de lei inclusiv.
Declarațiile au fost făcute pe 25 mai, la prezentarea proiectului noii legi a salarizării.
Întrebat despre criticile sindicatelor legate de dispariția indemnizației de hrană „în forma în care o știm până acum”, Dragoș Pîslaru a declarat că măsura face parte din reorganizarea întregului sistem de sporuri.
„Este foarte simplu. Indemnizația de hrană este un spor pe care în mod normal cineva care are un salariu bun n-ar avea nevoie de un spor de indemnizație de hrană. Deci, ar trebui să fii bine plătit, să-ți permită să poți să îți cumperi de mâncare din banii pe care îi ai drept salariu de bază”, a spus ministrul.
Indemnizația de hrană a fost gândită inițial ca o compensație pentru salariile mici din administrație.
„Indemnizația de hrană a fost gândit ca un bonus pentru că salariile erau mai mici decât ar fi trebuit să fie pentru o viață decentă a celui care lucrează în administrație”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Suma de la indemnizația de hrană va fi inclusă în salariul de bază
Dragoș Pîslaru a susținut că noul proiect de salarizare nu elimină efectiv banii corespunzători indemnizației, ci îi introduce în salariul de bază.
„În acest moment, creștem salariile de bază, cu tot cu cât era indemnizația de hrană, deci practic o includem, ca persoana din administrație să poată să aibă un salariu mai mare, din care să-și permită să-și cumpere de mâncare”, a explicat ministrul.
Dragoș Pîslaru a insistat că, după includerea sumei în salariu, aceasta nu va mai putea fi solicitată separat.
„Și trebuie să fie foarte clar. Nu e chestia că dacă aveai înainte această indemnizație, o poți cere din nou peste salariul actual”, a afirmat Dragoș Pîslaru.
Redăm răspunsul ministrului Dragoș Pîslaru despre indemnizația de hrană
Jurnalist: Și încă o întrebare aș mai avea, pentru că sindicaliștii au ieșit public spunând că sunt nemulțumiți, iar una din nemulțumiri era legată de indemnizația de hrană, care ar urma practic să dispară în forma în care o știm până acum. Ne puteți explica?
Dragoș Pîslaru: Da. Este foarte simplu. Indemnizația de hrană este un spor pe care în mod normal cineva care are un salariu bun n-ar avea nevoie de un spor de indemnizație de hrană. Deci, ar trebui să fii bine plătit, să-ți permiți să-ți să poți să îți cumperi de mâncare din banii pe care îi ai drept salariu de bază.
Indemnizația de hrană a fost gândit ca un bonus pentru că salariile erau mai mici decât ar fi trebuit să fie pentru o viață decentă a celui care lucrează în administrație.
În acest moment, creștem salariile de bază, cu tot cu cât era indemnizația de hrană, deci practic o includem, ca persoana din administrație să poată să aibă un salariu mai mare, din care să-și permită să-și cumpere de mâncare.
Și trebuie să fie foarte clar. Nu e chestia că dacă aveai înainte această indemnizație, o poți cere din nou peste salariu actual.
Deci, odată ce desființez structura de sporuri, o reașezi, tai 56% din sporurile acestea, ele nu mai există. Deci, să nu mai avem impresia că le reinventăm după aia peste, asta înseamnă salarizare unitară, ai o structură unitară, salarii de bază crescute și un număr redus de sporuri.
Informații de context despre indemnizația de hrană acordată în sistemul de învățământ
Edupedu.ro a scris că un profesor cu grad didactic I și 15-20 de ani vechime are venituri salariale mai mici ca un profesor cu grad didactic II și 5-10 ani vechime, ca urmare a măsurii Guvernului de a da indemnizație de hrană doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici.
În februarie, Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a semnalat că profesorii cu vechime mare sunt discriminați în privința acordării indemnizației de hrană și a voucherelor de vacanță, potrivit unui comunicat primit de Edupedu.ro. Conform sursei citate, măsura de a condiționa voucherele de vacanță și indemnizația de hrană de un prag de 6.000 lei net este „nedreaptă și discriminatorie”. „Drepturile profesionale nu pot deveni instrumente contabile de austeritate”, transmite SIPA Muntenia.
Indemnizația de hrană este acordată doar angajaților cu salarii nete de 6.000 de lei inclusiv, potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial. Este vorba despre ordinul nr. 3.185 din 6 februarie 2026, privind acordarea indemnizației de hrană personalului din sistemul de învățământ de stat.
Prevederea se pune în aplicare începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii ianuarie 2026, adică începând cu salariile pe care le primesc profesorii în luna februarie.
Legea 141/2025 prevede, în privința indemnizației de hrană, următoarele:
„Art. XV. — Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
5. La articolul 18, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Art. 18. — (1) Ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice.”
Prevederile de mai sus au intrat în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2026, conform Legii Bolojan.
Din 2023, pragul de acordare pentru indemnizația de hrană lunară era salariul de 8.000 de lei net.