Învățarea limbii române de către elevii maghiari trebuie luată mai în serios de către Ministrul Educației, potrivit Președintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba

Sursă foto: borbolycsaba.ro / Facebook.com

Învățarea limbii române de către elevii maghiari trebuie luată mai în serios de către Ministrul Educației, potrivit Preşedintelui Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba. Acesta s-a declarat nemulţumit, ieri, în cadrul unei conferințe de presă, de rezultatele obţinute de elevii maghiari din judeţ la proba de limba română a Evaluării Naţionale şi a examenului de Bacalaureat, conform Agerpres.

“Se vede foarte clar că într-un judeţ unde marea majoritatea a copiilor nu sunt de limba maternă, comunicarea în limba română trebuie să fie învăţată separat. Până când copiii maghiari nu învaţă să vorbească şi să scrie în limba română, ci numai memorează subiecte şi din memorie redau, până atunci şansele la bacalaureat pentru copiii maghiari sunt mici (…) Noi, de ani de zile lucrăm cu această problematică, din păcate nu avem susţinere câteodată nici din întreg mediul politic (…) dar eu văd că altă soluţie nu este şi va trebui să fie luată mult mai serios şi din partea Ministerului Educaţiei învăţarea limbii române”, a declarat Borboly Csaba.

Acesta a spus că instituţia pe care o conduce se ocupă de mai mult timp cu această chestiune, a derulat programe, a susţinut Inspectoratul Şcolar şi primăriile, dar atribuţiile îi sunt limitate.

Programe de formare pentru uniformizarea competențelor de predare a limbii române

Șeful comisiei de învăţământ din Consiliul Judeţean Harghita, Ferencz Salamon Alpar, care conduce şi Casa Corpului Didactic şi a ocupat în trecut funcţia de inspector şcolar general, este de părere că trebuie organizate programe de formare pentru uniformizarea competenţelor de predare a limbii române ca limbă nematernă a cadrelor didactice de la şcolile maghiare.

El a mai completat că “După aceea, vine dezvoltarea unor materiale auxiliare, eventual alte manuale care se axează pe predarea limbii (române – n. red.) ca limbă nematernă, diferite programe digitale”.

Ferencz Salamon Alpar a precizat că se lucrează la un proiect naţional de dezvoltare a unor programe de formare a educatorilor, învăţătorilor şi cadrelor didactice, în ceea ce priveşte predarea limbii române.

“La iniţiativa domnului secretar de stat Kallos Zoltan, lucrăm la un proiect naţional în ceea ce priveşte învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la limba română, în care vor fi implicate universităţi, case ale corpului didactic şi dorim să dezvoltăm programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor lingvistice şi de predare a limbii atât la educatoare, cât şi la învăţători şi la profesorii din ciclul gimnazial şi liceal”, a arătat Ferencz Salamon Alpar.

Inspectorul şcolar general Demeter Levente a menționat că rezultatele la proba de limbă română de la Evaluarea Naţională sunt într-o uşoară creştere, de la 50,84% anul trecut, la 55,51% în acest an, dar speră la o creştere mai mare.

În privința rezultatelor de la examenul de Bacalaureat, procentul de promovare la Limba română este de 59,37%, faţă de 60,44% anul trecut. Acest procent se poate schimba, deoarece peste jumătate din lucrările a căror notă a fost contestată sunt la Limba şi literatura română.

Sursă foto: borbolycsaba.ro / Facebook.com

Exit mobile version