Pentru profesori, imixtiunea familiilor în conținuturile pedagogice devine tot mai problematică, scrie Le Figaro într-un amplu material dedicat școlii din Hexagon în contextul „ofensivei islamiste”. „Trăim o perioadă nebună”, spune o profesoară. La două luni de la moartea profesorului Dominique Bernard, asasinat la Arras de un terorist islamist care căuta „un profesor de istorie” și care l-a găsit pe acest profesor de franceză, amenințările asupra acestei profesii continuă să apară. Ministrul francez al Educației, Gabriel Attal, vorbește despre întărirea autorității profesorilor, notează publicația din Hexagon.
În urmă cu o săptămână, la Rennes, o elevă de 12 ani, cunoscută pentru probleme de comportament, a amenințat-o cu cuțitul pe profesoara sa de engleză, fără să o rănească. Adolescenta a fost imediat internată, după ce un examen psihiatric a concluzionat că era „un pericol pentru ea însăși”. Cea mai mare dintr-o familie de origine mongolă cu 4 copii, „atee”, a precizat procurorul, eleva fusese exmatriculată în iunie dintr-un alt liceu din Rennes pentru amenințări și insulte la adresa unui profesor și purtase deja un cuțit fără să-l folosească.
Tot săptămâna trecută, a început procesul cu privire la profesorii liceului Jacques-Cartier de lângă Paris, care au decis în bloc să întrerupă orele, ca urmare a acuzațiilor de rasism și islamofobie aduse unei profesoare de franceză care le-a arătat elevilor pictura Diana și Actaeon, o pictură din secolul al XVII-lea din epoca renascentistă. Potrivit Le Figaro, profesoara le-a arătat elevilor, în cadrul unui curs de deschidere a copiilor către artă, pictura de Giuseppe Cesari reprezentând zeița și nimfele goale. Câțiva elevi s-au declarat șocați de vederea celor cinci femei și o acuză pe profesoară că le-a arătat tabloul pentru a-i șoca „în mod deliberat” pe musulmani. În cele din urmă, elevii și-au cerut scuze, notează publicația din Hexagon.
Incidentul a fost preluat masiv de media, iar ministrul francez al Educației, Gabriel Attal, a plecat în vizită la liceu pe 11 decembrie. Seara, ministrul a promis «o procedură disciplinară împotriva elevilor responsabili de această situație». «Zero impunitate și zero complicitate […]. Este o întreagă cultură care trebuie schimbată. Fiecare act, fiecare încercare, fiecare știrbire a autorității unui profesor sau a regulilor noastre comune nu trebuie să fie trecută cu vederea», a declarat ministrul francez al Educației, Gabriel Attal.
Un profesor a semnalat că tot mai mulți elevi refuză să meargă în excursii școlare, fiind din ce în ce mai intransigenți cu privire la principiile lor religioase.
Cazurile recente amintesc de tragedia din 2020, când profesorul francez Samuel Paty a fost decapitat după ce le arătase elevilor caricaturi cu profetul Mahomed la un curs despre libertatea de exprimare.
Deborah Caquet, de la asociația Les Clionautes, vorbește despre capacitatea elevilor de a întrerupe o oră, de a inventa replici rasiste pentru a pune în încurcătură profesorii. Dar vremurile s-au schimbat, iar la școala Jacques-Cartier profesorii și-au folosit „dreptul de retragere”. O procedură folosită în caz de pericol imediat. „Nu sunt obiceiuri profesionale. Putem vedea clar că o nouă piatră de hotar tocmai a fost atinsă”, precizează Deborah Caquet, citată de Le Figaro.
Publicația franceză amintește și de cazul școlii Georges-Clemenceau din orașul Mantes-la-Jolie, unde profesorii au ales și ei să-și exercite „dreptul de retragere”, pe 8 decembrie 2023. În cadrul unei discuții pe WhatsApp, părinții unor elevi s-au plâns de conținutul unui curs de alfabetizare media care punea în discuție conflictul israelo-palestinian și au dat numele a doi profesori. Concret, părinții s-au declarat jigniți să vadă că Hamas este descrisă, într-un articol din Mon quotidien, ca «organizație teroristă». Directorul i-a primit pe părinți pentru a calma situația, în timp ce câțiva profesori și-au menținut dreptul de retragere. În cele din urmă, cursurile au fost reluate.
Conflictul israelo-palestinian a tensionat atmosfera din clase, precizează Deborah Caquet, reprezentanta asociației de profesori de Istorie și Geografie. «În ultimul an, ne pregătim să studiem genocidul evreilor. Profesorii nu așteaptă cu nerăbdare acest moment», spune Deborah Caquet. Asociația a primit recent solicitări din partea profesorilor de a-i ajuta să le explice elevilor conflictul actual, cu privire la care elevii de gimnaziu și liceu au multe întrebări. «Unii profesori au rezerve. Nu vor să-și asume riscuri. Ceea ce este pus sub semnul întrebării în clase este politica dusă de Israel, și nu doar de către elevii despre care s-ar putea spune că sunt propalestinieni». De fapt, autocenzura este larg răspândită în rândul profesorilor, în special în anumite suburbii și cartiere dominate de comunitarism.
Publicația citează un sondaj realizat de Ifop, publicat în decembrie 2022, conform căruia 56% spun că se autocenzurează pentru a «evita incidente», comparativ cu 36% cât era nivelul înainte de asasinarea profesorului Samuel Paty.
Jurnaliștii din Hexagon concluzionează că pentru profesori intruziunea familiilor în conținuturile pedagogice devine din ce în ce mai problematică. «Instituția a vrut să implice mai mult părinții. Iar astăzi asistăm la o derivă», spune Agnès Andersen, de la al doilea sindicat al personalului de conducere. Părinții simt că este legitim să judece conținutul lecțiilor și să-l pună la îndoială. Reprezentanta sindicatului susține că se așteaptă ca astăzi părinții să fie «puși din nou la locul lor» și ca mesajul de autoritate dat profesorilor, de către ministru, să se concretizeze.
Sursa: Le Figaro