„Nota de fundamentare, care este asumată la nivel guvernamental, este semnată, ca ordonanța, de cei doi miniștri inițiatori, de ministerele avizatoare, de vicepremier și de premierul României”, a declarat Ligia Deca, ministrul Educației, în cadrul conferinței de presă. Aceasta a fost întrebată care este valoarea principiului de a include creșterea etapizată a salariilor doar în nota de fundamentare și nu în textul ordonanței.
Conform Curții Constituționale, nota de fundamentare a unei ordonanțe de urgență adoptate este un simplu document care facilitează înțelegerea ordonanței, fără să aibă o altă valoare.
Întrebare – Laura Culiță (protv): Care este valoarea includerii principiului de etapizare a creșterilor în nota de fundamentare a ordonanței de urgență și nu în ordonanța de urgență publicată în Monitorul Oficial? Președintele FSLI spunea că principala revendicare lipsește din actul normativ publicat în Monitorul Oficial. Vă rog să ne lămuriți.
Ligia Deca: Vizavi de aceste etape de creștere, în contextul economic actual, a fost asumat acel principiu în nota de fundamentare, cu eșalonarea pe 3 ani. Consider că, în discuțiile pe legea salarizării, oricum aceste detalii vizavi de etapele de acordare, aceste tranșe de acordare vor fi reluate. Deci, este foarte posibil să ne aflăm într-o situație mai favorabilă după discuția concretă pe grilele din legea salarizării, pentru că legea salarizării include toate categoriile publice din sectorul public. Mai mult decât atât, ceea ce s-a afirmat în repetate rânduri este că educația este prioritate, adică este primul sector cu care se discută, este primul sector pentru care se încearcă identificarea de soluții pentru o creștere rapidă și sustenabilă. În ceea ce privește includerea în nota de fundamentare a ordonanței de urgență, ea reflectă angajamentul coaliției pentru ca acest principiu să se regăsească în noua lege a salarizării.
Nu poate un text de ordonanță, care modifică o actuală lege a salarizării, să includă o prevedere pentru o viitoare lege a salarizării, viitoare lege a salarizării care o s-o abroge pe cea pe care ordonanța tocmai o modifică. Este, din punct de vedere juridic, să nu spun imposibil, dar extrem de complicat. Orice includere, în acest moment, în legislație ar însemna că se aplică separat de tot ceea ce va însemna legea salarizării publice pentru celelalte sectoare. Ori, primul pas pentru a da semnalul că vor crește salariile în educație a fost deja făcut prin aceste măriri. Mai mult decât atât, nota de fundamentare, care este asumată la nivel guvernamental, este semnată, ca ordonanța, de cei doi miniștri inițiatori, de ministerele avizatoare, de vicepremier și de premierul României, statuează principiile pe care le vom avea atunci când vom clarifica și finaliza legea salarizării. (…)
Întrebare – Diana Dumitrașcu (TVR): Aș vrea să ne spuneți dacă este clar în acest moment pentru Ministerul Educației, pentru Guvern că 2.1% din PIB pentru Educație nu este acoperitor, nu asigură buna funcționare a sistemului. Știu că o să ne spuneți că e vorba de 3%. Chiar și așa, este clar pentru cei care conduc că nu este suficient?
Ligia Deca: Bugetul educației se construiește pe angajamentele cuprinse în acte normative, la momentul în care bugetul se elaborează și se aprobă. În momentul elaborării bugetului, el era bazat pe grila de salarizare, da, și pe legile în vigoare din acel moment. În acel moment, acoperea angajamentele legale din legea salarizării din acel moment. În acest moment, sigur că da, măririle consistente pe care le aduce ordonanța nr. 53 sunt acoperite din bugetul Ministerului Educației și urmează să solicităm sumele suplimentare necesare la rectificare.
Ce este nota de fundamentare, potrivit Regulamentului din 10 mai 2009
„Nota de fundamentare, prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a ordonanțelor de urgență, însă, odată adoptat actul normativ, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia. Prin urmare, nota de fundamentare a ordonanței de urgență este un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate – metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție.
Faptul că instrumentul de prezentare și motivare nu este suficient de precis sau că nu lămurește toate aspectele de conținut ale normei nu duce la concluzia că însăși norma respectivă este neconstituțională pentru acest motiv, ea având doar o funcție de suport în interpretarea normei adoptate.
Curtea a mai statuat că un viciu de neconstituționalitate extrinsec al ordonanței de urgență nu poate rezulta din chiar modul în care inițiatorul ei și-a motivat proiectul de ordonanță de urgență, în condițiile în care rezultatul activității de legiferare este actul normativ adoptat. Așadar, controlul de constituționalitate vizează ordonanța de urgență, și nu opțiuni, dorințe sau intenții cuprinse în nota de fundamentare a acesteia.
Prin urmare, Curtea a concluzionat că nu are competența să cenzureze modul de redactare a notei de fundamentare concepute de Guvern.”