„Reiterez angajamentul ferm al Ministerului Educației și al Guvernului cu privire la creșterea atractivității carierei didactice. Pe lângă creșterile salariale, avem nevoie de un echilibru între îmbunătățirea performanțelor cadrelor didactice și investiții, pentru că tot ce facem în sistem este pentru ca fiecare copil să își poată atinge potențialul și asta trebuie să se traducă într-un rezultat vizibil la nivelul fiecărui elev”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca.
Declarațiile au fost făcute în această dimineață, la evenimentul la care Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației au anunțat închiderea proiectului „Consolidarea guvernanței învățământului preuniversitar din România”, finanțat prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (IST) al Comisiei Europene. La acest eveniment, presa nu a fost invitată, iar Ministerul a anunțat conferința cu 15 minute înainte de începere.
Ligia Deca, cele mai importante declarații:
- Pe scurt, ce am urmărit cu acest proiect în primul rând, am urmărit implementarea raportului final al proiectului de viziune strategic România educată, proiect inițiat de președintele României, dl. Klaus Iohannis, și implicit, un ajutor concret în implementarea legilor educației, care și ele, la rândul lor, se bazează pe această viziune strategică. În prezent, așa cum știți, suntem în stadiul în care la nivelul Ministerului Educației se elaborează legislația secundară, iar acest proces de implementare efectivă prin legislație secundară trebuie să țină cont de o serie de factori.
- În primul rând, trebuie să țină cont de principii și valori, de principiile și valorile pe care societatea și le-a asumat și principii și valori incluse în raportul final al proiectului României educate. În al doilea rând, trebuie să țină cont de cadrul legislativ promulgat prin Legea învățământului preuniversitar 198 din 2023. În al treilea rând, trebuie să țină cont de contextul social și economic, context încărcat cu limitări inerente, aplicabile, în mod evident, tuturor statelor care au trecut prin ultimele crize pe care le vedem în spațiul nostru regional, dar și în spațiul global.
- Trebuie să ținem cont și de provocările generate de implementarea planului național de redresare și reziliență și, de asemenea, de oportunitățile de atragere a fondurilor nerambursabile europene din exercițiul financiar 2021-2027, care ne oferă, pe lângă un context de oportunitate și o serie de provocări în ceea ce privește alinierea priorităților de politică publică și de implementare a legilor educației cu oportunitățile de finanțare.
- Opțiunea noastră de a ne îndrepta către furnizori de prestigiu internațional în ceea ce înseamnă expertiza în domeniul educației, pentru a avea asistență tehnică și recomandări, ceea ce înseamnă implementarea legilor educației a fost una strategică și ne-am dorit să avem un nivel mai ridicat de calitate în procesul nostru de implementare a viziunii strategice România educată, dar și un nivel ridicat de obiectivitate, pentru că asta se întâmplă atunci când ai oameni care privesc din exterior și nu sunt neapărat implicați în dificultățile de zi cu zi ale gestionării sistemului de învățământ.
- Practic, OCDE-ul a fost alături de noi și în elaborare a viziunii strategice România educată, prin elaborare a 4 policy briefs, documente de politică publică, care ne-au ajutat în creionarea unor obiective realiste și al unor acțiuni pe patru domenii-cheie, și anume profesionalizarea carierei didactice, îmbunătățire a managementului educațional, creșterea accesului la educație timpurie și îmbunătățire a echității educaționale în România.
- Recomandările pe care colegii de la OCDE le-au făcut atunci se află în mare parte acum în legislația primară și le vom vedea și mai clar în legislația secundară. De asemenea, colegii de la OCD lucrează în paralel cu partenerii noștri de la Banca Mondială, care și ei au o componentă de asistență tehnică care vizează tot guvernanță, dar de data aceasta poate de jos în sus, uitându-se mai ales la școli și relația lor cu autoritățile publice locale și cu inspectoratele, actualele inspectorate, viitoarele direcții județene pentru un învățământ preuniversitar. De asemenea, sprijinul Comisiei Europene nu este o noutate. Instrumentul de asistență tehnică este unul prin care am reușit tradițional să sprijinim procesele de politică publică, atât de formulare, cât și de implementare în ultimii ani.
- Cu această ocazie, evident, țin să le mulțumesc colegilor de la DG Reform pentru sprijinul acordat Ministerului Educației, dar și pentru sprijinul acordat direct, inclusiv în formulare a viziunii strategice România educată, iar în etapele următoare sunt convinsă că această colaborare va continua pentru alte componente esențiale în ceea ce înseamnă educația incluzivă de calitate.
- Ce se va întâmpla cu acest raport despre care veți auzi mai multe în cele ce urmează? În primul rând, ne-am dorit ca elaborarea legislației secundare să pornească de la aceste rapoarte tehnice obiective. Ele includ exemple de bună practică din alte state, care ar putea să fie o inspirație pentru noi în ceea ce înseamnă soluțiile alese în legislația secundară. De asemenea, ne dorim ca raportul să ne ajute în elaborarea celor mai adecvate mecanisme de evaluare și sprijin pentru unitățile de învățământ, mai ales în condițiile reorganizării viitoare a sistemului de învățământ preuniversitar la nivel județean.
- Reiterez, cu această ocazie, încă o dată, angajamentul ferm al Ministerului Educației, precum și al Guvernului României cu privire la creșterea atractivității profesiei didactice. Pe lângă creșterile salariale istorice de anul trecut și din acest an, care însumează peste 50% pe medie, avem nevoie de un echilibru între creșterea calității educației, îmbunătățirea performanțelor cadrelor didactice și investiții, pentru că, până la urmă, tot ceea ce facem în sistem este pentru ca fiecare copil să își poată atinge potențialul, iar asta trebuie să se traducă, indiferent de instrument, într-un rezultat vizibil la nivelul fiecărui elev.
- Nu în ultimul rând, în contextul în care digitalizarea devine o necesitate și nu un simplu deziderat, am beneficiat de o serie de recomandări utile din partea OCDE în privința procesului de monitorizare, colectare date și, poate cel mai important, de utilizare a acestor date în procesele de elaborare și de implementare a politicilor publice.
- În concluzie, aș dori să mulțumesc evident tuturor colaboratorilor noștri din OCDE și DG Reform pentru sprijinul acordat Ministerului Educației în acest proces extrem de complex, dar și extrem de important pentru viitorul educației din România, pentru că, în final, nu Ministerul Educației și instituțiile din subordine, ci elevii și cadrele didactice sunt cei care trebuie să beneficieze de implementare a principalelor recomandări și concluzii din acest raport tehnic. Și chiar dacă această implementare va mai necesita timp, România se află în mod cert pe o traiectorie către un învățământ preuniversitar inclusiv de calitate. Avem o serie întreagă de măsuri îndreptate spre calitate și echitate în legile învățământului preuniversitar și avem și un buget care să le facă realiste. Știm cu toții că avem o creștere bugetară de 56% față de 2023. Ne așteptăm ca odată cu implementare a măsurilor din legi, bugetul să sprijine în continuare, prin creșteri semnificative, măsurile pe care ni le-am asumat cu toții.
Ne dorim ca noile proiecte pe care le avem cu sprijinul Comisiei Europene, cu colegii de la OCDE, să pună încă o piatră în această construcție a legislației și a strategiilor implementate. Există un nou proiect deja aprobat, care vizează reforma curriculară în România și care ne va oferi instrumente pentru a monitoriza curriculumul aplicat, nu numai cel teoretic și acesta este poate un subiect despre care se vorbește mult în aceste zile, mai ales cu ocazia probelor de simulare pentru Evaluarea Națională și pentru Bacalaureat.
Informații de context
Astăzi, 5 martie, Direcția Generală pentru Sprijinirea Reformelor Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Ministerul Educației organizează conferința de închidere a proiectului „Consolidarea guvernanței învățământului preuniversitar din România”, finanțat prin Instrumentul de Sprijin Tehnic (IST) al Comisiei Europene, a anunțat Ministerul Educației în aceasta dimineata, cu puțin timp înainte de începerea conferinței.
„Acest eveniment marchează lansarea oficială a raportului OCDE «Reforma învățământului preuniversitar în România: consolidarea sistemelor de guvernanță, de evaluare și de sprijin», care conține recomandări privind implementarea reformelor adoptate anul trecut prin noua lege a învățământului preuniversitar, conform viziunii strategice «România Educată»”, precizează Ministerul.