Riscul de deces, din orice fel de cauză, pentru o persoană lipsită de educație, comparativ cu una care a parcurs 18 ani de studii, este similar cu riscul de deces sau de a face cancer la plămâni cu care se confruntă un fumător actual, comparativ cu o persoană care nu a fumat niciodată. Asocierea este inclusă într-un studiu internațional, publicat în The Lancet și prezentat drept o premieră în cercetările de profil, referitor la efectele educației asupra speranței de viață și riscului de deces, studiu ce indică faptul că acest risc scade considerabil pe măsură ce crește numărul anilor petrecuți învățând.
- Potrivit cercetării, bazate pe sinteza rezultatelor câtorva sute de studii relevante realizate în lume, un adult cu 12 ani de școală se confruntă cu un risc de deces cu 24,5% mai redus decât un adult care nu are niciun fel de studii. Analiza arată că acest risc scade cu aproximativ 2 puncte procentuale pentru fiecare an de participare la învățare.
Simpla participare la școala primară are efect notabil: față de o persoană lipsită complet de educație, una care merge șase ani la școală (aproximare pentru media duratei școlii primare în lume) se confruntă cu un risc al mortalității cu 13% mai mic, indiferent de vârstă, sex sau stare civilă.
Tendința se face simțită până la studiile universitare, al căror „efect protector” este „semnificativ, indiferent de vârstă, sex, perioada desfășurării studiilor sau momentul nașterii”. Din acest punct de vedere, continuă analiza, o perioadă de studii de 18 ani reduce riscul mortalității, indiferent de cauze, cu circa 34%. Pentru persoanele care au mers 18 ani la școală, arată autorii analizei, acest risc este similar cu „riscul de ischemie cardiacă a unei persoane care consumă în mod optim legume, comparativ cu o persoană care nu mănâncă deloc legume”.
Aceeași perioadă de 18 ani de școală, față lipsa studiilor, este comparată, din punct de vedere al riscului de deces, prin prisma alcoolului: lipsa completă a educației determină „o rată a mortalității, indiferent de cauză, pentru o persoană care bea alcool în cantități ridicate, comparativ cu o persoană care bea alcool doar ocazional”.
- Cercetarea, publicată în The Lancet săptămâna aceasta, a fost coordonată de o echipă de cercetători de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, cu finanțare asigurată de Consiliul Norvegian pentru Cercetare și Bill&Melinda Gates Foundation. Ea se bazează pe circa 600 de studii realizate la nivel internațional, selectate după criterii relevante dintr-un total de peste 17.000 de analize, iar acestea acoperă 59 de țări, cele mai multe fiind relevante pentru țările dezvoltate.
- Cercetarea este prezentată drept primul studiu sistematic și prima meta-analiză ce urmărește să cuantifice importanța anilor de școală în reducerea mortalității în rândul adulților, în contextul în care rata acesteia este n scădere, la nivel global, dintr-o multitudine de cauze, dar cu distribuție inechitabilă în lume: îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, avansuri tehnologice, reducerea sărăciei etc..
Corelații: mai multă educație înseamnă mai multă informație și acces mai ușor la piața muncii, servicii de sănătate, venituri ridicate
Autorii arată că efectul diminuării riscului mortalității ca urmare a anilor de școală este mai pronunțat în cadrul populației tinere: în medie, riscul scade cu aproximativ 2,9% pentru fiecare an de educație în cazul adulților cu vârste între 18-49 de ani, pe când în cazul adulților vârstnici (peste 70%) scăderea se menține, dar este mult mai redusă – doar 0,8% / an de studii.
Totodată, studiul remarcă faptul că rezultatele educaționale reduse sunt corelate cu o incidență ridicată a bolilor cardiovasculare și cu decesul cauzat de cancer.
E remarcat, între altele, că, potrivit studiilor luate în calcul, participarea la învățământul superior permite un acces mai ușor la muncă, venituri ridicate, servicii de sănătate mai bune și cunoștințe mai solide cu privire la sănătate.