Riscul de deces, din orice fel de cauză, pentru o persoană lipsită de educație, comparativ cu una care a parcurs 18 ani de studii, este similar cu riscul de deces sau de a face cancer la plămâni cu care se confruntă un fumător actual, comparativ cu o persoană care nu a fumat niciodată. Asocierea este inclusă într-un studiu internațional, publicat în The Lancet și prezentat drept o premieră în cercetările de profil, referitor la efectele educației asupra speranței de viață și riscului de deces, studiu ce indică faptul că acest risc scade considerabil pe măsură ce crește numărul anilor petrecuți învățând.
- Potrivit cercetării, bazate pe sinteza rezultatelor câtorva sute de studii relevante realizate în lume, un adult cu 12 ani de școală se confruntă cu un risc de deces cu 24,5% mai redus decât un adult care nu are niciun fel de studii. Analiza arată că acest risc scade cu aproximativ 2 puncte procentuale pentru fiecare an de participare la învățare.
Simpla participare la școala primară are efect notabil: față de o persoană lipsită complet de educație, una care merge șase ani la școală (aproximare pentru media duratei școlii primare în lume) se confruntă cu un risc al mortalității cu 13% mai mic, indiferent de vârstă, sex sau stare civilă.
Tendința se face simțită până la studiile universitare, al căror „efect protector” este „semnificativ, indiferent de vârstă, sex, perioada desfășurării studiilor sau momentul nașterii”. Din acest punct de vedere, continuă analiza, o perioadă de studii de 18 ani reduce riscul mortalității, indiferent de cauze, cu circa 34%. Pentru persoanele care au mers 18 ani la școală, arată autorii analizei, acest risc este similar cu „riscul de ischemie cardiacă a unei persoane care consumă în mod optim legume, comparativ cu o persoană care nu mănâncă deloc legume”.
Aceeași perioadă de 18 ani de școală, față lipsa studiilor, este comparată, din punct de vedere al riscului de deces, prin prisma alcoolului: lipsa completă a educației determină „o rată a mortalității, indiferent de cauză, pentru o persoană care bea alcool în cantități ridicate, comparativ cu o persoană care bea alcool doar ocazional”.
- Cercetarea, publicată în The Lancet săptămâna aceasta, a fost coordonată de o echipă de cercetători de la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie, cu finanțare asigurată de Consiliul Norvegian pentru Cercetare și Bill&Melinda Gates Foundation. Ea se bazează pe circa 600 de studii realizate la nivel internațional, selectate după criterii relevante dintr-un total de peste 17.000 de analize, iar acestea acoperă 59 de țări, cele mai multe fiind relevante pentru țările dezvoltate.
- Cercetarea este prezentată drept primul studiu sistematic și prima meta-analiză ce urmărește să cuantifice importanța anilor de școală în reducerea mortalității în rândul adulților, în contextul în care rata acesteia este n scădere, la nivel global, dintr-o multitudine de cauze, dar cu distribuție inechitabilă în lume: îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, avansuri tehnologice, reducerea sărăciei etc..
Corelații: mai multă educație înseamnă mai multă informație și acces mai ușor la piața muncii, servicii de sănătate, venituri ridicate
Autorii arată că efectul diminuării riscului mortalității ca urmare a anilor de școală este mai pronunțat în cadrul populației tinere: în medie, riscul scade cu aproximativ 2,9% pentru fiecare an de educație în cazul adulților cu vârste între 18-49 de ani, pe când în cazul adulților vârstnici (peste 70%) scăderea se menține, dar este mult mai redusă – doar 0,8% / an de studii.
Totodată, studiul remarcă faptul că rezultatele educaționale reduse sunt corelate cu o incidență ridicată a bolilor cardiovasculare și cu decesul cauzat de cancer.
E remarcat, între altele, că, potrivit studiilor luate în calcul, participarea la învățământul superior permite un acces mai ușor la muncă, venituri ridicate, servicii de sănătate mai bune și cunoștințe mai solide cu privire la sănătate.
Mihai Peticilă
Redacția
G4Media.ro
1 comment
La acest nivel, mă întreb care este diferența între aceste studii și teoriile conspiraționiste.
Teoriile conspiraționiste au obiceiul fundamental de a extrage ”informații” din contexte variate, complet diferite, pentru a forma o înșiruire ”logică” care oferă un sens celor care spumegă la atingerea limitelor imaginației fără efortul ridicării din pat sau din supa călduță a fatalismului plângăcios.
Din nou, ni se oferă, precum testele PISA, o falsă garanție a competenței, cea a ”studiului”, proces non-științific (!) (cel mult inclus ca Anexă într-un proces de cercetare), sub forma unor afirmații definitive. Culmea este că vorbim de un articol ”științific” publicat, realizat pe domeniul social sub formă de studiu, se pare că și revistele au coborât mult sub ștacheta ”științei”, nu doar review-erii ”articolului”, vorbim de The Lancet, o revistă științifică specializată pe domeniul medical, nu pe cel social (frecție la picior de lemn).
În primul rând, în mediul științific, afirmațiile ”definitive” sunt extrem de nișate, conform obiectului cercetării și extrem de riguros obținute, ca urmare a unui proces complet, niciodată eșantionat (studiu). Studiul poate genera o cercetare științifică sau completa una dar niciodată nu se substituie acesteia.
Doi, doar prin faptul că au folosit intenționat termenul de ”educație” au transmis imediat motivația procesului prezentat, una politică, în speță socialistă, căci doar pe această direcție se dorește cu mare ardoare extinderea controlului asupra populației, nu doar prin școli (procesul efectiv de învățământ), ci și asupra mediului exterior celui instituțional (incontrolabil), al familiei și mediului social (principalii factori reali ”educaționali”). În acest sens, dacă citim lista bibliografică a articolului, surse precum WHO, UN, ”cercetători” sociali, alte ”studii”, declarații politice, strategii politice șamd, ne relevă suportul real, cel al unei minciuni care este repetată de atâtea ori încât ajunge să fie considerată adevăr inclusiv oficial, precum impostura utilizării termenului de ”educație” în locul celui de învățământ.
Trei, dacă vrem, putem realiza o raportare a unui subiect dorit (în cazul de față, politic), la orice din universul social, civilizațional, comportamental, tehnic șamd și să obținem o ecuație oarecare, un raport drăguț. Dar această posibilitatea nu creează o validitate reală ”rezultatului”, ci doar o impresie a sa. Precum teoriile conspirației.
Sau precum Bumble Bee, din filmul artistic Transformers, care nu poate ”vorbi” în mod direct, ci doar prin intermediul unor extrase de cuvinte, fraze, din filme, înregistrări audio, melodii. Mesajul final este coerent și transmite aproximativ ceea ce dorește vorbitorul dar toate cuvintele sunt extrase din contextul inițial, fapt care anulează orice validitate a deținătorului inițial al cuvintelor în noul context.
Pe ce bază științific formulată, au găsit de cuviință că pot compara sau realiza o conexiune între speranța de viață și anii de școlarizare ai unui individ, este un mister intrinsec. Adică, sigur că pot compara mere cu pere dar pe funcționalități exterioare, diferite de cel al faptului că sunt fructe diferite, gen masă, număr bucăți, cantitate apă, vitamine, faptul că tot de la copaci provin samd.
„The positive relationship between increased schooling and better health is well established.8,9 The main pathways through which education can improve health are believed to include social and psychosocial, economic, and cognitive benefits.10–12 As such, education has been recognised as a key determinant to achieve socioeconomic development, gender and social empowerment, and social mobility,13 which are all necessary prerequisites to survive and to thrive.14 This focus on social determinants of population health is reflected in the UN Sustainable Development Goals (SDGs) in their entirety and, especially, in SDGs 4.1 and 4.3, which aim to ensure that children complete primary and secondary education, and adults have equal access to tertiary education, respectively.”
, cam asta e justificarea lor din articol. Practic afirmă că așa au vrut ei să conecteze merele cu perele, pe fundament ideologic (politic), nici vorbă de justificare științifică, făcând referire directă la alte surse social-politice, din bibliografia articolului.
În plus, subiecții principali sunt ”High income 8893 (85·88%)” iar restul de 14% din restului lumii. Au identificat practic, că așa au vrut autorii, să pună în aceeași grupă de analiză pe unii cu ”venituri mari” (se referă la regiuni / țări care generează venituri mari subiecților) și pe alții din alte regiuni…..
Patru, străbunicul fostei soții, cu doar 4 clase dar cu o înțelepciune fantastică, a decedat la 96 de ani și nici atunci nu s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi suferit de o infecție la ureche. Cum se aplică aici raportul școlarizării date de acest minunat ”studiu internațional”?