Sorin-Gabriel Ionescu (PSD), propus ministru delegat pentru învățământul preuniversitar în Guvernul premierului desemnat Luca Niculescu, este audiat luni, 19 octombrie, de la ora 17:00, în ședința comună a comisiilor pentru învățământ ale Camerei Deputaților și Senatului. Audierea este programată să dureze o oră. Înaintea lui, între 16:00 și 17:00, a fost audiat Sorin Costreie (independent), propus ministru al Educației și Cercetării.
Funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar este nouă în structura Guvernului și intră la cota PSD. Atribuțiile concrete ale postului și modul în care vor fi împărțite competențele cu ministrul Educației nu au fost făcute publice până la audiere.
Cele mai importante declarații:
Pe de o parte, avem un plan-cadru și cred că fiecare dintre dumneavoastră s-a implicat în perioada trecută în ceea ce înseamnă dezbaterea referitoare la planul-cadru. Dar, dincolo de planul-cadru, avem niște competențe-cheie europene pentru care putem să facem mai mult pentru a le dezvolta și avem niște educații care trebuie să se regăsească în fiecare dintre discipline. Și aici mă refer de la educația pentru sănătate până la educația pentru mediu sau educația pentru cetățenie democratică.
De aceea, cred cu tărie că sistemul de învățământ trebuie să fie nu doar un loc în care există profesori de istorie, geografie, de muzică sau desen, ci trebuie să fie cadre didactice formate și, repet, formate pentru a dezvolta acest gen de competențe. Cred, totodată, că sistemul de învățământ, în momentul de față, are un avantaj major pe care l-ați dat dumneavoastră, doamnelor și domnilor senatori și deputați.
Avem o lege, o lege bună în vigoare. Avem o lege a cărei punere în aplicare, din păcate, începem s-o amânăm printr-o serie de termene, din varii motive pe care le putem discuta cu dumneavoastră. Aceste amânări duc la riscul să se întâmple cu această lege ceea ce s-a întâmplat și cu Legea 1, din urmă cu două decenii, a domnului ministru Funeriu. O lege care, în esență, era o lege bine scrisă, dar care a fost atât de mutată și de modificată de proceduri, încât, la un moment dat, nu mai înțelegea nimeni ceea ce trebuie făcut.
Cred că trebuie să pornim de la câteva lucruri simple atunci când discutăm cu cadrele didactice, cu elevii și cu părinții. Apropo de întrebarea „De ce o direcție aparte pentru învățământul preuniversitar?”, avem în momentul de față 300.000 de angajați doar în acest sistem.
Deci, dincolo de presiunea educațională, dincolo de presiunea socială, discutăm și de un domeniu în care, dacă greșesc, vă rog să fiu certat, avem cei mai mulți angajați din sectorul public din acest moment. Practic, acești 300.000 de oameni au dreptul să aibă un calendar predictibil a ceea ce se întâmplă într-un an școlar.
De foarte multe ori, diversele metodologii s-au suprapus. Diversele etape, de la mobilitatea cadrului didactic până la recentul concurs pentru directori, au venit în etape în care se mai întâmplau încă 10-15 lucruri în școală. De aceea, eu cred că un mic demers va fi acela ca, în această vară, să aducem în atenția publicului o foaie de parcurs cu tot ceea ce se va întâmpla în anul școlar care urmează, 2027-2028.
Avem un mare avantaj pe care nu-l folosim întotdeauna. Avem o bună societate civilă în ceea ce înseamnă educația. Avem o serie de organisme nonguvernamentale care dezvoltă o serie de proiecte și programe. Avem chiar și o presă bine specializată în relația cu învățământul. Avem asociații ale profesorilor și nu mă refer numai la sindicate, ci mă refer inclusiv la societățile științifice. Avem asociații ale elevilor și ale părinților.
De aceea, eu cred că trebuie să ne vedem cât mai des cu toate aceste forumuri, pentru că, de foarte multe ori, soluțiile bune vor veni din dialogul cu aceste structuri.
Ne dorim să creștem autonomia și știu că prima întrebare va fi: unde ducem autonomia, în domeniul financiar sau în domeniul curricular?
Dacă mă întrebați pe mine, v-aș spune că primul lucru cu care trebuie să începem este cel curricular. Trebuie să dăm o libertate mai mare școlilor în a-și dezvolta alternative curriculare, având în vedere că avem, așa cum vă spuneam, avantajul că legea votată de dumneavoastră permite acest lucru.
Practic, modelele de bună practică care au fost declanșate trebuie multiplicate, astfel încât școlile să fie încurajate să-și dezvolte astfel de alternative, pornind de la specificul lor.
O să plec de la un rezultat, pentru că au fost invocate rezultatele PISA. Aici avem două variante: o variantă, să spunem că nu e adevărat, că la noi în școală nu se întâmplă așa ceva, sau a doua variantă, în care să discutăm cu rezultatele pe masă și să vedem că avem o mare problemă.
Această problemă poate să fie generată de foarte mulți factori, dar unul dintre factori este, cu siguranță, acela că, de multe ori, managementul școlar și școlile mici nu sunt în stare să se adapteze la cerințele de literație, la cerințele matematice și la cele de știință.
Și atunci avem, tot în conformitate cu legea, posibilitatea de a încuraja școlile să intre în consorții. Am înțeles că n-avem metodologia. Da, o vom da. Cei buni să-i ia lângă ei pe cei care se mișcă mai greu, care performează mai greu. Le-ați dat prin lege și o finanțare suplimentară, ceea ce înseamnă că avem acest statut pe care putem să îl folosim, astfel încât dezvoltarea cât mai multor modele de bune practici să devină o generalitate în școala românească.
Eu nu cred în ideea că ora exactă trebuie să se dea dintr-un singur loc, ci, din contră, cred în ideea că mult mai multe voci pot constitui o direcție mult mai clară de dezvoltare.
Trebuie să revizuim curriculumul. Paradoxal, abia am dat planurile-cadru de liceu și deja începem să discutăm de lucrul acesta. Revizuirea poate să plece de la două direcții. Unu, să vedem ce mai scoatem din ele și atunci o să apară discuții. Cei de matematică, dacă un anumit capitol trebuie scos sau trebuie pus. Cei de istorie pot să spună dacă o să scrie mai mult despre Decebal sau mai mult despre Traian. Eu cred că revizuirea curriculară nu trebuie să plece de la această idee și trebuie să…
Eu cred că trebuie să plece de la ideea că educațiile despre care vorbeam mai devreme trebuie să se regăsească în fiecare dintre disciplinele pe care le avem. Stăm prost la literație, apropo de PISA, dar nu înțeleg de ce literație nu putem face și la ora de geografie, și la ora de matematică sau la ora de istorie.
A fost o întrebare dificilă, cea cu 20 de ore, și să știți că și eu sunt unul dintre cei direct afectați. Dar să știți că, dincolo de cele 20 de ore la catedră, profesorul mai face și foarte, foarte multe activități care țin de partea birocratică.
De aceea, cred că discuția trebuie dusă nu doar spre câte ore stă profesorul Ionescu în fața copiilor, ci trebuie dusă și în ideea de a-l face pe profesor să fie cât mai mult la clasă. Rolul lui nu este să facă burse, apropo de discuția pe care am avut-o mai devreme. Rolul lui nu este să tipărească hârtii, ci rolul lui este să încurajeze elevii, dacă sunt mai slabi, să devină buni, iar dacă sunt buni, să devină foarte buni.
Domnule președinte, vă mulțumesc.
A renunțat la concursul de directori
Sorin Ionescu este directorul Colegiului Național Bănățean din Timișoara și s-a înscris la concursul național pentru ocuparea funcțiilor de director din acest an. A promovat prima probă, de raționament verbal, numeric și logic, cu nota 7, răspunzând corect la 14 din cele 20 de întrebări. „Greșeala mea a fost că nu mi-am manageriat corect timpul”, a declarat el. A doua probă, scrisă, despre management și legislație școlară, are loc marți, 20 octombrie, în aceeași zi cu audierile și votul pentru învestirea Guvernului. „Oricum nu pot să mă duc marți, pentru că sunt audierile și votul”, a spus Ionescu, care iese astfel din concurs în această sesiune.
Ce spunea înainte de nominalizare
În interviuri acordate în ultimele luni unui post local din Timișoara, Ionescu a criticat dur politicile Ministerului Educației din ultimul an. În iunie l-a numit pe fostul ministru Daniel David „un ministru lamentabil”. A spus despre creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore că „mai bine era făcută o economie tăind din salarii decât mărind norma didactică”, pentru că măsura i-a scos pe profesorii tineri din sistem. În august a afirmat că și ministrul aflat atunci în funcție a continuat „această strategie de a gândi contabilește și nu uman”.
Tot în iunie, întrebat ce așteaptă de la viitorul ministru, Ionescu spunea că își dorește unul „mult mai axat pe problemele preuniversitarului”. A cerut atunci și organizarea concursului de directori, ale căror mandate expiraseră, și separarea profesiei de director de cea de profesor.
Cine este Sorin Ionescu
Sorin Gabriel Ionescu, născut în 1977, este profesor de istorie la Colegiul Național Bănățean din 1999 și conduce unitatea din 2014. Este membru PSD din 2000 și consilier local în Timișoara, ales în 2024, după un prim mandat în 2016-2020. A fost subprefect de Timiș între ianuarie 2022 și aprilie 2024, iar anterior inspector școlar general adjunct al ISJ Timiș. Potrivit Legii 161/2003, funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu mandatul de consilier local.
Ce urmează
Audierile miniștrilor propuși continuă marți, după care Parlamentul votează în ședință comună acordarea încrederii Guvernului Niculescu. Avizul comisiilor de specialitate este unul consultativ.