Luciana Antoci, consilier educațional al premierului Ilie Bolojan și fostă inspectoare generală școlară în Iași, semnalează faptul că una dintre cauzele abandonului școlar după terminarea gimnaziului este lipsa infrastructurii școlare în mediul rural: „Liceele și colegiile sunt în mediul urban, în majoritatea lor copleșitoare, ori jumătate din populația școlară aproximativ jumătate din populația școlară este domiciliată în rural”. Invitată la Prima News, Luciana Antoci, spune că în anii în care a fost inspector general „elevi din rural, admiși la licee foarte bune din Iași au cerut transferul la un liceu mai apropiat de casă, după 2 -3 luni de școală, pentru că au constatat că nu-și permiteau naveta”.
- Un raport al Ministerului Educației din 2025 arată că majoritatea elevilor din mediul rural învață la un liceu de la oraș / Peste o mie de elevi fac naveta zilnic către liceu și petrec pe drum între o jumătate de oră și o oră
Luciana Antoci spune că „este o realitate că al doilea prag important de abandon școlar este la finalul ciclului gimnazial și trecerea la liceu. O cauză foarte importantă legată este legată și de faptul că infrastructura școlară nu are ofertă educațională relevantă pentru elevii din rural„, spune consilierul pe Educație al premierului.
Ea a povestit că în calitate de inspector șef școlar al ISJ Iași, de-a lungul anilor, „elevi din rural, admiși la licee foarte bune din Iași au cerut transferul la un liceu mai apropiat de casă, după 2 -3 luni de școală, pentru că au constatat că nu-și permiteau naveta”.
Antoci subliniază că deși statul decontează sumele, părinții nu au de multe ori bani pentru a cumpăra abonament de transport.
„Se decontează transportul, dar după ce biletul a fost cumpărat sau abonamentul a fost cumpărat (…)Ori, în multe dintre cazuri, aceste resurse nu există„, a spus Antoci.
Redăm declarația integrală a Lucianei Antoci, consilierul pe educație al premierului Bolojan
Luciana Antoci, consilier pe educație la cabinetul premierului: Este o realitate aceea că al doilea prag important de abandon școlar după trecerea de la clasa a IV-a la clasa a V-a este acesta al finalității ciclului gimnazial și al trecerii către ciclu liceal.
Iar o cauză foarte importantă aici este legată și de faptul că infrastructura școlară nu are ofertă educațională relevantă pentru elevii din rural, în sensul în care liceele și colegiile sunt în mediul urban, în majoritatea lor copleșitoare, ori jumătate din populația școlară aproximativ jumătate din populația școlară este domiciliată în rural. Chiar dacă învățământul obligatoriu presupune o rută educațională care conduce către clasa a XII-a, unii dintre elevi nu trec mai departe, nu pentru că n-ar avea rezultate la evaluarea națională care să justifice această trecere sau pentru că n-ar avea capacitatea de a învăța, ci pentru că familiile nu pot să susțină naveta acestor elevi, sau cazarea dacă e distanța sau cazarea dacă distanța este foarte, foarte mare.
Eu m-am confruntat de-a lungul anilor cu solicitări la Inspectoratul Școlar primite în lunile octombrie-noiembrie de la elevi care au fost admiși la licee foarte bune din Iași, deci copii foarte buni din rural care după două-trei luni au solicitat transfer într-o școală mai apropiată de casă, evident, de multe ori sub nivelul școlii la care au fost admiși, pentru că familia a constatat că nu poate să susțină financiar efortul de deplasare. Sigur, sunt măsuri sistemice care vin în sprijinul acestor elevi și mă refer aici la sumele forfetare care decontează transportul, dar care vin după ce biletul a fost cumpărat sau abonamentul a fost cumpărat. Deci o sumă de bază pe care familia o are trebuie să fie pusă în joc în așa fel încât să intre copilul în circuit și apoi, din suma forfetară decontată pentru luna septembrie să asigure abonamentul pentru octombrie și tot așa, până la sfârșitul anului școlar.
Ori, în multe dintre cazuri, aceste resurse nu există, după cum sunt și multe familii care nu valorizează educația”.
Numărul liceelor din mediul rural a scăzut în ultimii ani
În anul școlar 2022-2023, peste 86% dintre elevii chestionați de experți în educație învață la un liceu din mediul urban, deși ei provin din rural, arată studiul publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), pe 31 decembrie 2025, intitulat „Liceeni din România – Acces și participare”.
Studiul face parte dintr-o serie de studii publicate de CNPEE, în ultima zi a anului trecut, fără a fi promovate în vreun fel. O altă concluzie a studiului este că mulți elevi se gândesc să renunțe la școală după primul an de liceu pentru că nu învață lucruri care să le fie de folos în viață.
Analiza documentară a fost realizată pe tot parcursul temei de cercetare, în perioada 2022-2023. Chestionarul adresat elevilor de liceu a fost aplicat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, în perioada aprilie-mai 2023, prin autocompletare, în format online, cu utilizarea instrumentului digital Survey monkey.
Setul de instrumente calitative a fost pilotat în luna decembrie 2022 și a fost aplicat în cele zece licee în lunile aprilie – iunie 2023, în format față-în-față. Eșantionul realizat a cuprins 237 de unități de învățământ, cu un total de 3375 de elevi (răspunsurile colectate).
Mai mult de o treime (34,8%) dintre elevii din liceele investigate fac naveta zilnic către
liceu. Numai 6,6% dintre elevi au declarat că locuiesc la internatul liceului, la rude sau cu chirie în localitatea în care se află liceul.
„Accesul elevilor la studiile liceale este influențat de specificul dezvoltării rețelei de învățământ secundar superior din România”, arată studiul „Liceeni din România – Acces și participare”.
Unitățile școlare care cuprind elevi de liceu sunt slab reprezentate în mediul rural, iar numărul acestora a scăzut cu 6% în ultimii cinci ani școlari, arată o cercetare efectuată în 2022-2023.
Conform datelor INS, în anul școlar 2022-2023, o pondere covârșitoare de 86% dintre licee funcționau în mediul urban și numai 13% în rural, 93,8% dintre elevi învățau în mediul urban și numai 6,1% în rural.
Despre rețeaua de licee din România
Potrivit raportului, există aproape 1500 de unități de învățământ în care studiază elevi de liceu. Rețeaua cuprinde atât licee, cât și grupuri școlare care sunt unități de învățământ ce școlarizează atât elevi de liceu, cât și elevi cuprinși în alte niveluri de educație.
În ultimii cinci ani, numărul unităților de învățământ care școlarizează elevi de liceu a scăzut ușor, cu toate că numărul total al liceelor a înregistrat o creștere ușoară, dar constantă în această perioadă.
Totuși, unitățile școlare care cuprind elevi de liceu sunt slab reprezentate în mediul rural, iar numărul acestora a scăzut cu 6% în ultimii cinci ani școlari.
Cele mai multe dintre unitățile școlare de nivel liceal se regăsesc în sistemul public de învățământ și în mediul urban.
Caracteristici despre date ale elevilor
Din totalul de 3375 de elevi respondenți, 63% sunt cuprinși în învățământul teoretic, 30% în învățământul tehnologic și 7% în învățământul vocațional.
Elevii cuprinși în eșantionul realizat provin din toate regiunile de dezvoltare.
Dintre elevii respondenți, 59% sunt fete și 41% băieți. Distribuția elevilor pe niveluri de clasă este echilibrată, la chestionar răspunzând ponderi relativ similare de elevi de clasa a
IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a.
17% dintre elevii respondenți au părinții (unul sau ambii) plecați la muncă în străinătate.
Conform declarațiilor elevilor, aceștia provin din familii cu variate niveluri de educație (determinat ca nivelul cel mai ridicat de instruire dintre cei doi părinți): 6,6% din familii cu nivel de educație redus (opt clase sau mai puțin), 52,7% din familii cu nivel mediu (învățământ profesional, liceu sau învățământ postliceal) și 39,8% din familii cu nivel superior (învățământ superior). Ponderea familiilor cu nivel de educație ridicat este mai amplă în cazul elevilor care urmează liceul la profil teoretic și la profil vocațional (artistic,
teologic, pedagogic), comparativ cu elevii de la profilul tehnologic, respectiv vocațional sportiv.