Forma „ministră” poate fi utilizată oral și în scris, inclusiv în intervenții publice și texte cu o componentă personală, în contexte care admit registrul colocvial. Pentru acte, adrese și alte documente instituționale, institutul recomandă însă masculinul generic „ministru”, care desemnează funcția oficială, indiferent de genul persoanei care o ocupă, potrivit unui punct de vedere emis de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, la solicitarea Ministerului Culturii.
Explicațiile sunt cuprinse într-un răspuns redactat de cercetătorul științific și conferențiarul universitar Alexandru Nicolae.
Se diferențiază între posibilitatea formării și folosirii femininelor în limba română și statutul stilistic al fiecărui cuvânt, consemnat în lucrările normative.
„În acest cadru, considerăm că forma ministră, deși marcată «colocvial», poate fi folosită în comunicarea orală și în scris, în contexte care admit acest registru, inclusiv în intervenții publice și texte cu o componentă personală”, precizează institutul.
„Analogia cu decană sau deputată susține firescul desemnării la feminin, fără a conferi automat acestor forme același statut stilistic. Preferința titularei poate fi avută în vedere în alegerea desemnării, cu respectarea contextului de comunicare.”
Pentru documentele instituționale, recomandarea este „ministru”
„Pentru comunicarea scrisă formală, în special acte, adrese și alte documente instituționale, recomandăm utilizarea masculinului generic ministru, care desemnează funcția oficială din Guvern/Cabinet, independent de genul natural al persoanei care exercită funcția.”
Potrivit răspunsului, această recomandare urmărește stabilitatea și uniformitatea terminologiei administrative. Ea poate fi reevaluată în funcție de evoluția folosirii cuvintelor și de viitoarele precizări normative.
„Decană”, „deputată”, „președintă” și „ingineră” nu au mărci speciale de uz în DOOM³
Institutul explică faptul că denumirile feminine de profesii, meserii și funcții nu sunt tratate identic în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a III-a, DOOM³.
| Forma feminină | Indicația din DOOM³, potrivit Institutului de Lingvistică |
| decană | Fără marcă de uz |
| deputată | Fără marcă de uz |
| președintă | Fără marcă de uz |
| ingineră | Fără marcă de uz |
| ministră | Colocvial |
| primăriță | Familiar |
| ministreasă | Familiar |
| rectoră | Rar |
„Aceste precizări privesc registrul sau frecvența, nu potențialul limbii de a forma feminine”, subliniază institutul.
Îndreptarul ortografic, ortoepic, morfologic și de punctuație din 2024 formulează principiul selectării femininelor acceptate de limba literară, cu exemple precum „arhitectă”, „atletă” și „avocată”.
„Tratamentul normativ ține, așadar, seama de particularitățile fiecărui cuvânt”, se arată în răspuns.
De ce unele forme feminine sunt percepute ca familiare sau ironice
Percepția vorbitorilor este influențată și de modul în care se formează cuvintele. Institutul arată că unele sufixe folosite pentru feminine au și alte valori. De exemplu, sufixul „-iță” poate fi utilizat și pentru diminutive.
Această asociere poate sugera familiaritate, diminuarea prestigiului sau ironie, însă efectul nu se produce automat pentru toate cuvintele.
„Cuvântul doctoriță nu poartă, în DOOM³ (de altfel, nici în DOOM²), mărci speciale de uz precum «colocvial» sau «familiar». Ceea ce contează este istoria fiecărui cuvânt, frecvența și contextele folosirii sale”, precizează institutul.
Răspunsul citează și o cercetare din 2019, realizată de Carmen Mîrzea Vasile și Andreea Dinică, despre percepția vorbitorilor asupra feminizării numelor de funcții, demnități și meserii. Potrivit institutului, anchetele arată că preferința pentru masculin poate coexista cu acceptarea femininului.
Familiaritatea unei forme și prestigiul care îi este atribuit influențează preferințele vorbitorilor, dar acestea nu constituie, singure, un criteriu suficient pentru stabilirea normei.
Folosirea mai frecventă a unei forme nu schimbă imediat norma
Institutul amintește că DOOM³ a apărut în 2021 și că evaluările sociolingvistice pot evolua odată cu schimbările sociale.
„Expunerea repetată la o formă poate reduce impresia de noutate sau familiaritate. Schimbările de uz constituie temeiuri pentru reevaluări normative, fără ca fiecare preferință individuală sau creștere de frecvență să modifice imediat norma consemnată.”
În ansamblu, feminizarea numelor de profesii și funcții este descrisă drept un proces dinamic, influențat de relația dintre folosirea efectivă a limbii și normă, dar și de participarea femeilor la activități și responsabilități publice.
„Stabilizarea uzului unei forme și eventuala neutralizare a conotațiilor sale presupun, adesea, o perioadă de variație”, explică institutul.