Ministrul delegat pentru învățământ preuniversitar, Sorin Ionescu, a explicat că „nu îi place” practica elaborării de modele de subiecte pentru evaluările naționale. Acesta susține că, din cauza publicării unor astfel de modele de către minister, „profesorii nu mai sunt atenți la profilul educațional, ci la tipare”. Declarațiile au fost făcute joi, 12 noiembrie, la EuroNews România.
- Ministrul nu a declarat însă că va pune capăt acestei practici. Amintim, modelele de subiecte și bareme pentru Evaluarea Națională 2027 au fost publicate de Ministerul Educației și Cercetării la începutul lunii noiembrie. Vezi aici modelele și baremele pentru Evaluarea Națională 2027 și aici modelele pentru Bacalaureat 2027.
- Bogdan Rațiu, autor de manuale și formator în comunitatea Merito a declarat că „în nicio altă țară nu se formează competențele având modele de subiecte. Și fiind așa o isterie, dacă nu ai un item identic cu cel de pe model, subiectul a fost împotriva copiilor noștri”.
„Pentru că m-ați întrebat de subiecte, vreau să vă spun că nu îmi plac modelele. În momentul în care ministerul vine și lansează un model, o să avem o categorie de dascăli care nu vor mai fi atenți la finalitățile procesului de învățământ. Nu vor mai fi atenți la profilul educațional, ci vor fi atenți la tipare”, a subliniat ministrul.
Sorin Ionescu a precizat că, atunci când au la dispoziție modele de subiecte, profesorii se concentrează pe a turna „în mințile copiilor acele tipare. Nu neapărat rău intenționat, ci tocmai cu scopul de a obține rezultate bune și foarte bune la un examen”.
El a mai subliniat că „șablonizarea este extrem de negativă în sistemul de învățământ și nu numai”: „În momentul în care venim cu șabloane, cu modele, tânărul nostru nu va fi altceva decât un tipar sau un pat al lui Procust, din care va trebui să să tăiem sau să punem”.
Redăm pe larg declarațiile ministrului-delegat Sorin Ionescu pe acest subiect
Realizatoare: Ați vorbit și despre o eventuală modificare a examenului de Evaluare Națională, ați vorbit și despre teze unice în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, adică în fiecare an de gimnaziu, în așa fel încât să se construiască un fel de portofoliu pentru intrarea la liceu. S-ar putea să auziți și aici întrebarea: nu cumva sunt prea multe examene? Deși sistemul britanic folosește acest acest model de testare anuală la toate materiile. Vă gândiți cumva să păstrați, în aceste teze unice, același model de subiecte și aceleași teste de antrenament care se folosesc acum la Evaluarea Națională?
Sorin Ionescu: Eu o să pun o întrebare tuturor părinților care au trecut prin examen de Evaluare Națională și o repartizare și o să îi întreb retoric dacă le-a plăcut. Presiune
Presiunea după 4 ani de învățare este plasată în 2 zile. Mă rog, în 3 zile, pentru copiii care sunt la secțiile cu predarea în limbile minorităților. Avem copii buni și foarte buni care greșesc, spre exemplu, la subiectele foarte ușoare. Apoi nu mai reușesc să ajungă la liceul, profilul sau specializarea pe care și-o doresc, pentru că într-o anumită dată, între orele 9 și 11, nu au putut să se concentreze suficient. Ne întrebăm acum și în calitate de profesori.
Este elocventă o evaluare a patru ani de zile doar la două discipline, în două zile distincte? Dacă suntem mulțumiți, o lăsăm și nu schimbăm absolut nimic. Dacă această formă de evaluare ne ridică semne de întrebare, trebuie să pornim de la câteva lucruri. În primul rând, nu schimbăm sub nicio formă pentru copiii care se află în acest moment în ciclul de învățământ respectiv.
În urmă cu câteva luni se discuta despre examenul de admitere. De fapt, aia era tot o prevedere legală, doar că n-a găsit-o nimeni în 2023. Au descoperit-o pe parcurs.
Sistemul național de învățământ are nevoie de predictibilitate. E foarte important ca acel copil despre care vă spuneam că merge la clasa pregătitoare în toamnă să știe foarte clar ce i se întâmplă pe parcursul gimnaziu, primarului, gimnaziului și liceului. El, împreună cu părintele și cu profesorul trebuie să-și plătească un parcurs educațional predictibil. Să pășească nu pe ape tulburi, ci pe zone stabile.
Sunt mai multe variante. Ideea cu tezele nu îmi aparține. Domnul profesor Miclea de la Cluj a lansat-o. Poate fi o formă de evaluare, la fel cum, din perspectiva celor care lucrează în minister, introducerea standardelor unice de evaluare undeva spre 2030 va aduce la dispariția necesității unei forme de examen sau de evaluare la sfârșitul clasei a VIII-a.
Pentru că m-ați întrebat de subiecte, vreau să vă spun că nu îmi plac modelele. În momentul în care ministerul vine și lansează un model, o să avem o categorie de dascăli care nu vor mai fi atenți la finalitățile procesului de învățământ. Nu vor mai fi atenți la profilul educațional, ci vor fi atenți la tipare. Modelul este un tipar și vor avea grijă să toarne în mințile copiilor acele tipare nu neapărat rău intenționat, ci tocmai cu scopul de a obține rezultate bune și foarte bune la un examen.
Realizatoare: Iar ăsta nu este cel mai grav efect negativ. Cel mai grav este copilul care nu reușește să gândească în afara acestor șabloane. Am auzit mărturii ale tinerilor proaspăt admiși la facultate, care au spus „în sfârșit, pot să scriu cum vreau eu. Nu mai trebuie să respect structura eseului”.
Sorin Ionescu: Așa este. Șablonizarea este extrem de negativă în sistemul de învățământ și nu numai. În fond și la urma urmei, ce ne propunem noi în școală? Să îl învățăm să gândească liber, să îl învățăm să aibă opinii, să îl învățăm că democrația înseamnă să accepți opinia celuilalt și să ai propriile tale opinii, să poți să să discuți. În momentul în care venim cu șabloane, cu modele, tânărul nostru nu va fi altceva decât un tipar sau un pat al lui Procust, din care va trebui să să tăiem sau să punem.