Ministrul Muncii, Florin Manole, a spus joi, după ședința de Guvern că au început discuțiile privind legea salarizării și sunt avansate. Ministrul a precizat că va fi un indice de referință dar nu salariul minim, pentru „a decupla legea salarizării de eventualele legalele anticipabilele creștereri ale salariului minim”. Amintim, legea salarizării trebuie finalizată până la începutul verii, fiind un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
- Consultările cu partenerii sociali privind noua lege a salarizării ar urma să înceapă în luna martie 2026, potrivit unui mesaj transmis de liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, Marius Nistor, după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan vineri, 6 februarie, în cadrul Consiliului Național Tripartit.
„Da, discuțiile (n. red privind legea salarizării) sunt nu doar începute, ci și avansate. Într-un grup de lucru cu Cancelaria și Ministerul de Finanțe, cu sprijinul Băncii Mondiale, care este consultant pentru acest proiect. Da, ne dorim o formulă comparabilă cu legea salarizării acum în vigoare, în care președintele să aibă cel mai mare salariu, dar nu am încă detalii să vă pot prezenta. O să o facem pe măsură ce proiectul va avansa”, a declarat ministrul Muncii, Florin Manole.
El a explicat și mecanismul grilei salariale analizate, care ar urma să fie raportată la salariul minim ce va crește la 4.325 de lei de la 1 iulie, însă cu mențiunea că referențialul nu va fi strict salariul minim.
„Este corect că unul dintre scenariile analizate are în vedere o grillă de la 1 la 8, însă trebuie să fac o precizare importantă, pentru că e foarte necesară. Chiar dacă referențialul va fi comparabil cu salariul minim din punct de vedere al quantumului, în următoarea legea salarizării nu va exista o corelare, sau va fi un indice de referință, să-i zic așa, nu salariul minim. Asta este un mod de a decupla legea salarizării de eventualele legalele anticipabilele creștere ale salariului minim. Sigur că asta fără ca în administrație să existe cineva care să câștige sub salariul minim, pentru că nimeni din România nu trebuie să câștige sub salariul minim și nu câștigă sub salariul minim. Doar că, încă o dată, referențialul nu va fi salariul minim, ci un indice comparabil cu salariul minim din punct de vedere al quantum-ului”, a precizat ministrul.
Informații de context
Legea salarizării unitare, unul dintre jaloanele importante din PNRR, este așteptată încă din 2023, dar a fost amânată în repetate rânduri. Cea mai recentă estimare publică pe acest subiect a fost anunțată în 15 iulie 2025, când președintele Nicușor Dan a declarat, într-un mesaj publicat pe TikTok, că actul normativ ar urma să fie gata în termen de „un an – un an și jumătate”. „Este o necesitate. Probabil că va dura un an – un an și jumătate până să o avem”, afirma acesta, explicând că actuala lege a salarizării a fost modificată succesiv prin derogări și sporuri: „Oameni care lucrează același lucru au salarii diferite, ceea ce nu este echitabil”.
Inițial, legea salarizării din sistemul bugetar ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024, însă a fost amânată de politicieni în contextul anului electoral. În timpul grevei generale din educație din primăvara anului 2023, premierul de atunci, Nicolae Ciucă, le-a promis profesorilor printr-un memorandum că majorările salariale solicitate vor fi prevăzute în noua lege a salarizării, promisă pentru finalul anului 2023. În schimb, Guvernul Ciucă a aprobat ulterior majorări prin ordonanță de urgență, pe care sindicatele nu le-au agreat.
- După câteva luni, Guvernul Ciolacu 1 a anunțat că amână adoptarea legii pentru consultări suplimentare și susținea că proiectul va fi trimis în Parlament în septembrie 2023. În octombrie 2023, sindicatele polițiștilor au anunțat că au aflat la Ministerul Muncii că aplicarea legii nu ar putea avea loc mai devreme de 1 ianuarie 2025, însă nici acest termen nu a fost respectat. În 2024, Guvernele Ciolacu 1 și 2 au amânat elaborarea și adoptarea legii pe fondul celor patru rânduri de alegeri, iar în 2025, primele luni au fost marcate de alegerile prezidențiale.
În acest context, estimarea președintelui Nicușor Dan din iulie 2025 indica posibilitatea ca aplicarea legii să aibă loc abia în a doua jumătate a anului 2026 sau chiar la începutul lui 2027, adică după încheierea perioadei oficiale de implementare a PNRR, care se termină în vara anului 2026.
Fostul ministru al Educației și Cercetării, Daniel David, susținut în funcție de președintele Nicușor Dan, a transmis la preluarea mandatului în guvernul Ilie Bolojan că „pe termen imediat, nu avem oameni de disponibilizat în educație-cercetare”, precizând că nu vor fi afectate contractele de muncă sau salariile actuale. Pentru termenul mediu, acesta a reiterat că legea salarizării unitare ar trebui să includă un salariu de început în educație echivalent cu salariul mediu brut pe economie pentru debutanți și o echivalare a funcțiilor de cercetători științifici cu cele universitare de conferențiar și profesor.
Potrivit datelor citate anterior de Edupedu.ro, de la 1 ianuarie 2024 salariul profesorului debutant este de circa 3.700 de lei net, în timp ce câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 este de 8.620 lei, conform legii 10/2025. O analiză Edupedu.ro din iunie 2024 arăta că salariul profesorului debutant ar fi trebuit să fie cel puțin 4.400 de lei net în 2025.
Foto: © Constantin Adrian Popa | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.