Mircea Miclea, profesor de științe cognitive aplicate la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) și fost ministru al Educației, a avertizat că „în curând nu o să mai avem profesori”. „Nu mai sunt profesori în urbanul mic pentru matematică, pentru fizică, pentru chimie, pentru biologie”, a spus acesta. Declarația a fost făcută pe 23 octombrie 2026, la Astra Film Festival, în cadrul unei dezbateri despre abandonul școlar.
- Amintim că, începând cu anul școlar 2025-2026, norma didactică de predare a crescut, în medie, cu 2 ore. Este vorba despre Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, care modifică și completează Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Fostul ministru al Educației a adus în atenție lipsa profesorilor de matematică, fizică, chimie și biologie. Mircea Miclea a menționat că profesia didactică e puțin atractivă:
„Sunt zone de vulnerabilitate educațională, zonele rurale, comunitățile de romi și alte comunități minoritare, dar mai ales cele de romi, urbanul mic. Deci, eu am atras atenția, dar nu am fost luat în seamă. În curând nu o să mai avem profesori. Nu că avem profesori slabi. N-o să mai avem profesori. Nu mai sunt profesori în urbanul mic pentru matematică, pentru fizică, pentru chimie, pentru biologie. Nu mai sunt. De ce? Pentru că profesia e de vină, e puțin atractivă.”
Mircea Miclea a explicat ce înseamnă, de fapt, creșterea normei didactice de predare pentru profesorii din rural, precizând că aceștia sunt nevoiți să meargă în mai multe școli pentru a avea norma completă:
„Decizia care a fost luată, cu plus 2 ore pentru cadre didactice, nu înseamnă 2 ore, înseamnă o navetă în plus. În mediul rural, majoritatea școlilor sunt gimnaziale. În afară de profesorii de matematică și de română, care își pot face norma probabil într-o singură școală, profesorii de fizică, de chimie, de biologie trebuie să meargă în câteva (școli -n.red). De ce să mai meargă acolo?”
Inspectoratul Școlar al Municipiului București semnalează că schimbările normative frecvente privind norma didactică și incertitudinile la început de an ar putea să genereze proteste sau absenteism, potrivit unui document publicat de instituție. Este vorba despre planul managerial pentru anul școlar 2026-2027.
Conform ISMB, motivația profesorilor poate fi afectată de nemulțumirile generate de creșterea normei didactice și schimbarea regulilor din calendarul de mobilitate pentru anul școlar 2026-2027.
Migrarea profesorilor calificați către alte domenii de activitate mai bine plătite este una dintre amenințările identificate de Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Și Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara a semnalat că profesorii pleacă spre alte domenii de activitate.
Edupedu.ro a scris că România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un singur an: în unitățile de învățământ preuniversitar din România și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, cu aproape 5.000 mai puțini profesori decât în anul școlar anterior, după cum relevă ultimele date anunțate luni, 5 octombrie – Ziua Internațională a Profesorilor, de Institutul Național de Statistică. Numărul profesorilor a scăzut, așadar, într-un an marcat de măsurile de austeritate impuse în vara anului trecut de Guvernul Bolojan
Potrivit datelor anunțate acum de INS, în sistemul preuniversitar – de la creșe și grădinițe la licee, școli profesionale și postliceale – și-au desfășurat activitatea, în anul școlar 2025-2026, 219.900 de cadre didactice. Pentru anul școlar anterior, 2024-2025, INS raportase un total de 251.853 de cadre didactice în învățământul românesc, din care, scăzând cadrele didactice din învățământul superior, rămân 224.609 angajate în sistemul preuniversitar.
Bogdan Ștefan, profesor de Istorie și director al Liceului „Avram Iancu” din Brad, a declarat că, din păcate, „sistemul nostru educațional se confruntă cu destul de multe nemulțumiri și aș putea spune multe frustrări”. „Referindu-mă în mod specific la cancelaria noastră, cred că lucrurile stau oarecum mai bine decât media națională”, a adăugat acesta. Declarațiile au fost făcute vineri, 18 septembrie, la Prima News.
Despre norma didactică a profesorilor
Conform Legii Bolojan, normele didactice sunt:
- pentru învățători și profesori de învățământ primar, norma didactică rămâne de tip „un post pe clasă”, dar cu 2 ore obligatorii de pregătire remedială pe săptămână
- pentru profesorii de gimnaziu, liceu, postliceal, precum și cei din clasele cu program integrat de artă și sport sau din unități extrașcolare, norma crește la 20 de ore pe săptămână, dacă aceștia au cel puțin licență în cariera didactică
- excepție: profesorii cu grad didactic I sau titlul de profesor emerit, care desfășoară activitate de mentorat, vor avea normă redusă la 18 ore pe săptămână
- profesorii de instruire practică și maiștrii-instructori vor avea norme de 26 de ore pe săptămână (cu licență), respectiv 22 de ore (dacă au gradul I și activitate de mentorat)
- în învățământul special, norma este de 18 ore pentru profesori la predare și terapii specifice, respectiv 22 de ore pentru educatori și maiștri instructori
- cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul I, sau care dovedesc performanță educațională, pot beneficia de o reducere a normei cu 2 ore pe săptămână, fără afectarea salariului, în baza unei metodologii aprobate de Minister
În plus, în perioada 2025-2026 până în 2029-2030, este valabil un regim special care permite includerea în norma didactică a unor activități precum pregătirea pentru examene naționale, performanță educațională și învățare remedială.
A fost prima creștere a normei didactice din 1995 încoace. Atunci, prin Legea Statutului cadrelor didactice, prevăzută de legea învățământului, dar aprobată separat doi ani mai târziu, erau stabilite normele didactice de 18 ore în învățământul preuniversitar.
Reamintim că Ministerul Educației și Cercetării nu a prezentat nicio analiză a fundamentării măsurilor din legea 141/2025, în afara declarațiilor făcute de ministrul Daniel David în ieșirile sale publice. În schimb, analiza solicitată Institutului de Științe ale Educației de Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul David sub pretextul unui peer review pentru că îi contrazicea cu date și studii argumentele folosite.