O nouă motivare, de data aceasta în cel de-al doilea dosar intentat de premierul Nicolae Ciucă în tentativa sa de a bloca analiza tezei sale de doctorat. În decizia în care, pe 21 iunie, a anulat cele trei sesizări de plagiat în teza susținută de actualul premier în 2003, judecătorul Marius Iosif de la Curtea de Apel București a intrat pe fondul problemei și și-a exprimat o părere personală și partizană: a pus sub semnul îndoielii dovezile din articolul Emiliei Șercan în care a aceasta a dezvăluit plagiatul masiv din lucrarea de doctorat a lui Ciucă.
În fapt, de șapte ani, nici unul dintre plagiatele descoperite de Șercan nu a fost infirmat definitiv, pe fond, de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). G4Media.ro a făcut public, în luna iunie, faptul că, în trecut, Iosif a fost numit în mai multe funcții guvernamentale de PNL și că există indicii că dosarul lui Ciucă a ajuns la completul său prin manipularea repartizării aleatorii.
La câteva zile după ce a anulat sesizările, Iosif a făcut cerere de pensionare la CSM. Și decizia din primul dosar demarat de Ciucă în această speță, cea de admitere a suspendării efectelor sesizărilor, a avut o motivare controversată: judecătorul Ionela Tudor, tot de la Curtea de Apel București, a invocat nevoia de stabilitate a țării, în condițiile în care scandalul plagiatului ar fi putut deveni o armă pentru adversarii politici ai premierului, președinte al PNL.
- Un fragment-cheie din motivarea lui Iosif arată faptul că acesta s-a exprimat într-o chestiune care nu reprezenta obiectul procesului: ”(…) documentaţia aferenta sesizărilor este importantă pentru aprecierea respectării calităţii şi a eticii profesionale în elaborarea lucrării. Pentru a face o analiză independentă şi obiectivă a sesizărilor, articolul apărut în presă care, în opinia autorilor, are rol atât de sesizare, cât şi de Motivaţie, dar şi de Anexe, după caz, nu este suficient pentru analiza cerută de lege. Analiza individuală şi independentă de către membrii legal desemnaţi în cadrul comisiei CNATDCU, trebuie să aibă în vedere situaţia concretă, care să permită o apreciere documentată, obiectivă, argumentată. Această analiză va fi din perspectiva unui specialist, cunoscător al domeniului în care a fost elaborată teza de doctorat, iar nu o simplă apreciere generală, în abstract, parţială, ieşită din context, trunchiată, pe baza unor texte alese de jurnalist.”
O mare parte din deciziile de retragere a titlurilor de doctor, pe motiv de plagiat, luate până acum de CNATDCU, s-au bazat pe articole de presă, în special ale Emiliei Șercan. În motivarea acestor decizii, membrii comisiilor CNATDCU au verificat fiecare dovadă din materialele acesteia.
În aceste condiții, este neclar de ce, pe de o parte, judecătorul Iosif acordă credit specialiștilor CNATDCU, iar, pe de altă parte, o critică pe Șercan, în special, și dezvăluirea de presă, în general. Excede tonului din restul motivării lunga enumerare a presupuselor defecte ale investigației lui Șercan, precum și lipsa de echivoc: ”o simplă apreciere generală, în abstract, parţială, ieşită din context, trunchiată, pe baza unor texte alese de jurnalist.”
Motivarea judecătorului care a anulat sesizările de plagiat din doctoratul premierului Ciucă: Analiza Emiliei Șercan este ”o simplă apreciere generală, în abstract, parţială, ieşită din context, trunchiată, pe baza unor texte alese de jurnalist”.
În fapt, nu a fost deloc așa: Șercan a demonstrat în detaliu, factual și statistic, printr-o analiză comparativă a paginilor sursă plagiată-lucrare de doctorat, că teza lui Nicolae Ciucă include conținut preluat neetic în cel puțin 42 de pagini din totalul de 138.