Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat componența echipei sale de consilieri prezidențiali, consilieri de stat și consilieri onorifici, care își vor prelua atribuțiile în lunile octombrie și noiembrie 2025. Numirile au fost făcute, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în spiritul „profesionalismului, eficienței și al loialității față de Președinte”, conform cadrului legal în vigoare.
De remarcat că Educația și Cercetarea lipsesc ca domenii distincte din structura primului președinte olimpic internațional și matematician cercetător. Educația a fost una din temele constant abordate în campania pentru alegerile prezidențiale 2025 de către Nicușor Dan.
Președintele a anunțat, de altfel, tot în campania pentru alegerile prezidențiale, că analfabetismul funcțional este o problemă de securitate națională. La aproape 5 luni de la preluarea mandatului, președintele Nicușor Dan nu are nici consilier pe educație, nici problema educației introdusă în CSAT. În schimb, singurul domeniu din care guvernul său a făcut tăieri masive pentru a ataca deficitul bugetar moștenit este educația, cu norma didactică majorată pentru prima dată în ultimele trei decenii de ani, școli comasate și clase mărite cu până la 34 de elevi.
Printre noii consilieri se numără nume cunoscute din mediul diplomatic, politic și universitar:
- Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru politică externă (din 6 octombrie);
- Valentin Naumescu, consilier prezidențial pentru afaceri europene (din 1 noiembrie);
- Ana-Maria Geană, consilier de stat pentru românii de pretutindeni (din 6 octombrie);
- Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni (din 6 octombrie);
- Cosmin Soare, consilier prezidențial pe probleme constituționale (din 1 noiembrie);
- Alexandru Ciurea, consilier prezidențial pe probleme juridice (din 6 octombrie);
- Andrei Popovici, consilier onorific pentru economie (din 6 octombrie);
- Ramona Dinu, consilier de stat pentru guvernanță corporativă și turism (din 6 octombrie);
- Ludovic Orban, consilier prezidențial pentru politică internă (din 6 octombrie);
- Diana Iancu, consilier prezidențial pentru comunicare publică (din 6 octombrie);
- Ștefania Simion, consilier de stat pentru mediu (din 6 octombrie);
- Diana Pungă, consilier de stat pentru relația cu societatea civilă (din 1 noiembrie);
- Cristian Roșu, consilier de stat pentru relații publice (din 1 noiembrie);
- Andreea Miu, consilier prezidențial, coordonator al Secretariatului General al Administrației Prezidențiale (din 1 noiembrie);
- Ștefan Dragomirescu, consilier de stat pentru administrarea patrimoniului și logistică (din 6 octombrie);
- Roxana Butnaru, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor (din 1 noiembrie).
În mesajul transmis, președintele Nicușor Dan le-a urat succes noilor membri ai echipei prezidențiale și și-a exprimat încrederea că aceștia vor contribui la consolidarea rolului instituției prezidențiale în societate.
Amintim că educația a fost condusă la Cotroceni, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, de singurul ministru din istoria României care a demisionat pentru că premierul său nu și-a respectat promisiunea de a aloca 5% din PIB pentru educație – Mircea Miclea, unul dintre creatorii Legii educației nr. 1/2011, care a lăsat în urmă reforme precum începerea școlii de la 6 ani, într-unul dintre puținele state europene care mai începeau educația școlară obligatorie abia la 7 ani, introducerea evaluărilor de tip internațional la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a, precum și reînnoirea curriculară până la liceu.
A fost urmat în postul de consilier prezidențial pe educație de Ligia Deca, cea care a pus în aplicare actuala lege a educației, criticată dur prin primele măsuri ale guvernului Bolojan, susținut de Nicușor Dan: politica sa de burse școlare și universitare a fost anulată, reducerea numărului de elevi per clasă a fost, de asemenea, anulată, la fel și proiectarea normelor didactice.
Educația și cercetarea, lipsă din structura prezidențială
Deși președintele este el însuși matematician și cercetător, domeniile educației și cercetării nu apar distinct în noua structură a Administrației Prezidențiale. În campania electorală, Nicușor Dan descria analfabetismul funcțional drept „o problemă de securitate națională”, însă niciun consilier nu a fost desemnat pentru educație, cercetare sau inovare.
Contextual, cel mai recent – pe 30 septembrie, într-un interviu acordat Euronews România – șeful statului a menționat educația printre ultimele obiective asumate pentru finalul mandatului de cinci ani:
- „Pentru tot mandatul, imediat ce stabilizăm lucrurile astea, putem să ne uităm și la alte lucruri, care sunt de asemenea foarte importante și foarte complicate: cum să facem un învățământ eficient pe toate nivelurile, cum să facem un sistem de sănătate care să fie eficient”, a spus acesta.
În același timp, primele măsuri luate de guvernul condus de Ilie Bolojan – numit de Nicușor Dan – au vizat tocmai domeniul educației: reducerea veniturilor profesorilor, creșterea numărului de elevi la clasă, comasarea școlilor și majorarea TVA la cărți. În urma acestor decizii, România a ajuns la al doilea cel mai ridicat nivel de taxare a cărților din Uniunea Europeană.
Prin absența unei consilieri dedicate pentru educație sau cercetare, primul președinte olimpic internațional și cercetător matematician pare să amâne, cel puțin pentru începutul mandatului, o direcție care, în campanie, fusese anunțată drept una de importanță strategică:
- „Sunt de acord cu ministrul educației că rata de analfabetism funcțional e problemă de securitate națională. Și analfabetism funcțional înseamnă incapacitatea de a te descurca într-o lume complexă, care are componente financiare, care are componente de informație, componente culturale”, spunea președintele Dan pe 12 mai, între cele două tururi de alegeri.