Liviu Pop vrea Bacalaureat special pentru românii de pretutindeni, a făcut proiect de lege pentru asta, care a și trecut de Camera Deputaților. BAC-ul lui Pop este acum în camera decizională, fără ca inițiatorul să știe dacă va fi identic cu bacalaureatul din România sau va avea examene diferite sau dacă se aplică și copiilor români din școlile europene sau nu. Vezi în articol cum arată proiectul de lege inițiat de Pop, fostul ministru al Educației care a introdus și editura unică pentru manualele școlare.
Proiectul lui Liviu Pop prevede un examen “specific” pentru elevii “care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat”, examen cu titlul “bacalaureat pentru românii de pretutindeni”. Deși este inițiatorul proiectului, Pop nu știe dacă acest BAC va avea aceleași examene cu Bacalaureatul susținut în România: “Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică”, se arată în proiectul său de lege.
Contactat de Edupedu.ro, Liviu Pop a declarat că a inițiat proiectul de lege pentru românii care trăiesc în Ucraina. Textul nu vorbește nicăieri, însă, că este doar pentru minoritatea română din Ucraina. “Au venit cu multe propuneri pe care colegii mei din Comisia de Senat le-au adus. Eu am plecat exclusiv de la situația elevilor români din Ucraina. Dar din primele discuții din comisie, au venit amendamente inclusiv legate de școlile europene, săptămâna viitoare o să avem amendantele finale”, a afirmat Pop.
Întrebat ce examene va avea acest bacalaureat, Pop a răspuns: “Nu am intrat în detalii. Poate fi un bacalaureat de tip european. Experții vor spune dacă vor fi alte probe decât în România. Sunt foarte multe modele de bacalaureat pe care îl susțin și cetățenii altor țări care studiază în alte țări decât cele de origine. Și Bacalaureatul european e diferit”.
Consiliul Legislativ a avertizat, în avizul trimis proiectului, că un bacalaureat cu examene diferite fi interpretat “ca având caracter discriminatoriu în raport cu elevii din România ce urmează să susțină bacalaureatul.”
“Am luat în calcul și această observație, vom decide în comisie în săptămâna viitoare. Nu ne grăbește nimeni”, a adăugat fostul ministru al Educației.
Întrebat modelul cărei țări l-a urmat, atunci când a propus acest BAC, Liviu Pop a declarat că “sunt elevi cu dublă cetățenie care dau Bacalaureatul astăzi în Ungaria, chiar dacă au absolvit un liceu în România și chiar dacă susțin un Bacalaureat în România”.
Cum arată, articol cu articol, propunerea lui Liviu Pop față de legea actuală
Proiectul de lege inițiat de Liviu Pop a trecut deja de Camera Deputaților, fără dezbatere, prin adoptare tacită, și care a intrat în dezbaterea Senatului – cameră decizională. Urmărește aici traseul legislativ al proiectului.
Articolul (11) aliniatul (1) propus de Liviu Pop:
Art. 11 – (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului respectiv. De asemenea, Guvernul poate sprijini înființarea de unități școlare, cu predare în limba română, în conformitate cu legislația statului respectiv.
Cum arată articolul 11, aliniatul (1) din Legea educației, în prezent:
Articolul 11 – (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului respectiv.
Aliniatul (2) propus de Liviu Pop:
(2) Ministerul Educației Naționale organizează anual, un examen specific, denumit în continuare “bacalaureat pentru românii de pretutindeni”, adresat elevilor care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat.
Cum arată articolul 11, aliniatul (2) din Legea educației, în prezent:
(2) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.
Aliniatul (3) propus de Liviu Pop:
(3) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică.
Aliniatul (4) propus de Liviu Pop:
(4) Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.
– aliniatul (4) propus de Pop este aliniatul (2) din actuala lege a educației.
Descarcă de aici proiectul de lege inițiat de Liviu Pop, în forma adoptată de Camera Deputaților
Care sunt criticile Consiliului Legislativ cu privire la proiectul lui Pop:
Consiliul Legislativ dă aviz pozitiv propunerii lui Pop, dar sesizează următoarele probleme:
1. În proiect, Liviu Pop introduce următoarea prevedere: “Guvernul poate sprijini înființarea de unități școlare, cu predare în limba română, în conformitate cu legislația statului respectiv”.
Ce spune Consiliul Legislativ:
- “posibilitatea spijinirii înființării unor astfel de unități școlare se poate realiza numai prin încheierea și intrarea în vigoare a unor înțelegeri internaționale bilaterale, la nivel guvernamental sau departamental, aspect care nu rezultă din actuala redactare a normei, deși inițiatorii în Expunerea de motive precizează că ‘în România avem experiența organizării unor sesiuni de bacalaureat în cooperare cu ministerele educației din Spania, Italia și Franța’ (exemplificând, între altele, prin Acordul dintre Ministerul Educației și Cercetării din România și Ministerul Educației și Științei din Regatul Spaniei cu privire la înființarea și funcționarea secțiilor bilingve româno-spaniole în liceele din România (…)).
2. Aliniatul (2) propus de Pop spune că “Ministerul Educației Naționale organizează anual, un examen specific, denumit în continuare “bacalaureat pentru românii de pretutindeni”, adresat elevilor care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat”.
Ce spune Consiliul Legislativ:
- “din redactare nu rezultă că elevii care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat au susținut sau nu un examen de finalizare a respectivelor studii conform legislației statului în cauză. În caz afirmativ, ar rezulta că acești elevi ar trebui să susțină un nou examen, specific, în condițiile în care, în prezent, în România există cadrul legal necesar recunoașterii diplomei de bacalaureat obținută în alt stat”.
- “În cazul în care studiile nu au fost finalizate cu susținerea unui examen, potrivit legislației statului respectiv, norma ar trebui să prevadă inclusiv faptul că studiile astfel absolvite trebuie, mai întâi, recunoscute în România, în vederea participării la examenul de bacalaureat pentru românii de pretutindeni”.
Aliniatul (3) propus de Liviu Pop:
(3) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică.
Ce spune Consiliul Legislativ:
- “examenul de bacalaureat se organizează și se desfășoară în condițiile art.77 și 78 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc în mod expres probele examenului de bacalaureat, precum și condițiile de promovare a acestuia.
- de aceea, este de analizat dacă lista probelor pentru examenul de ‘bacalaureat pentru românii de pretutindeni’ ar putea fi stabilită de Ministerul Educației Naționale, printr-o ‘metodologie specifică’. Avem în vedere faptul că norma ar putea fi interpretată ca având caracter discriminatoriu în raport cu elevii din România ce urmează să susțină bacalaureatul.”
Sursa foto: Inquam Photos