O nouă revoluție marca Liviu Pop: Bacalaureat pentru românii de pretutindeni, cu examene încă neștiute

1.710 vizualizări
Liviu Marian Pop / Foto: Inquam Photos
Liviu Pop vrea Bacalaureat special pentru românii de pretutindeni, a făcut proiect de lege pentru asta, care a și trecut de Camera Deputaților. BAC-ul lui Pop este acum în camera decizională, fără ca inițiatorul să știe dacă va fi identic cu bacalaureatul din România sau va avea examene diferite sau dacă se aplică și copiilor români din școlile europene sau nu. Vezi în articol cum arată proiectul de lege inițiat de Pop, fostul ministru al Educației care a introdus și editura unică pentru manualele școlare.

Proiectul lui Liviu Pop prevede un examen “specific” pentru elevii “care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat”, examen cu titlul “bacalaureat pentru românii de pretutindeni”. Deși este inițiatorul proiectului, Pop nu știe dacă acest BAC va avea aceleași examene cu Bacalaureatul susținut în România: “Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică”, se arată în proiectul său de lege.

Contactat de Edupedu.ro, Liviu Pop a declarat că a inițiat proiectul de lege pentru românii care trăiesc în Ucraina. Textul nu vorbește nicăieri, însă, că este doar pentru minoritatea română din Ucraina. “Au venit cu multe propuneri pe care colegii mei din Comisia de Senat le-au adus. Eu am plecat exclusiv de la situația elevilor români din Ucraina. Dar din primele discuții din comisie, au venit amendamente inclusiv legate de școlile europene, săptămâna viitoare o să avem amendantele finale”, a afirmat Pop.

Întrebat ce examene va avea acest bacalaureat, Pop a răspuns: “Nu am intrat în detalii. Poate fi un bacalaureat de tip european. Experții vor spune dacă vor fi alte probe decât în România. Sunt foarte multe modele de bacalaureat pe care îl susțin și cetățenii altor țări care studiază în alte țări decât cele de origine. Și Bacalaureatul european e diferit”.

Consiliul Legislativ a avertizat, în avizul trimis proiectului, că un bacalaureat cu examene diferite fi interpretat “ca având caracter discriminatoriu în raport cu elevii din România ce urmează să susțină bacalaureatul.”

Am luat în calcul și această observație, vom decide în comisie în săptămâna viitoare. Nu ne grăbește nimeni”, a adăugat fostul ministru al Educației.

Întrebat modelul cărei țări l-a urmat, atunci când a propus acest BAC, Liviu Pop a declarat că “sunt elevi cu dublă cetățenie care dau Bacalaureatul astăzi în Ungaria, chiar dacă au absolvit un liceu în România și chiar dacă susțin un Bacalaureat în România”.

Cum arată, articol cu articol, propunerea lui Liviu Pop față de legea actuală

Proiectul de lege inițiat de Liviu Pop a trecut deja de Camera Deputaților, fără dezbatere, prin adoptare tacită, și care a intrat în dezbaterea Senatului – cameră decizională. Urmărește aici traseul legislativ al proiectului.

Articolul (11) aliniatul (1) propus de Liviu Pop:
Art. 11 – (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului respectiv. De asemenea, Guvernul poate sprijini înființarea de unități școlare, cu predare în limba română, în conformitate cu legislația statului respectiv.

Cum arată articolul 11, aliniatul (1) din Legea educației, în prezent:
Articolul 11 – (1) Guvernul sprijină învățământul în limba română în țările în care trăiesc români, cu respectarea legislației statului respectiv.

Aliniatul (2) propus de Liviu Pop:
(2) Ministerul Educației Naționale organizează anual, un examen specific, denumit în continuare “bacalaureat pentru românii de pretutindeni”, adresat elevilor care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat.

Cum arată articolul 11, aliniatul (2) din Legea educației, în prezent:
(2) Ministerul Educației Naționale, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.

Aliniatul (3) propus de Liviu Pop:
(3) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică.

Aliniatul (4) propus de Liviu Pop:
(4) Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească.

– aliniatul (4) propus de Pop este aliniatul (2) din actuala lege a educației.

Descarcă de aici proiectul de lege inițiat de Liviu Pop, în forma adoptată de Camera Deputaților

Care sunt criticile Consiliului Legislativ cu privire la proiectul lui Pop:

Consiliul Legislativ dă aviz pozitiv propunerii lui Pop, dar sesizează următoarele probleme:

1. În proiect, Liviu Pop introduce următoarea prevedere: “Guvernul poate sprijini înființarea de unități școlare, cu predare în limba română, în conformitate cu legislația statului respectiv”.

Ce spune Consiliul Legislativ:

  • “posibilitatea spijinirii înființării unor astfel de unități școlare se poate realiza numai prin încheierea și intrarea în vigoare a unor înțelegeri internaționale bilaterale, la nivel guvernamental sau departamental, aspect care nu rezultă din actuala redactare a normei, deși inițiatorii în Expunerea de motive precizează că ‘în România avem experiența organizării unor sesiuni de bacalaureat în cooperare cu ministerele educației din Spania, Italia și Franța’ (exemplificând, între altele, prin Acordul dintre Ministerul Educației și Cercetării din România și Ministerul Educației și Științei din Regatul Spaniei cu privire la înființarea și funcționarea secțiilor bilingve româno-spaniole în liceele din România (…)).

2. Aliniatul (2) propus de Pop spune că “Ministerul Educației Naționale organizează anual, un examen specific, denumit în continuare “bacalaureat pentru românii de pretutindeni”, adresat elevilor care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat”.

Ce spune Consiliul Legislativ:

  • “din redactare nu rezultă că elevii care au urmat studiile liceale în limba română pe teritoriul altui stat au susținut sau nu un examen de finalizare a respectivelor studii conform legislației statului în cauză. În caz afirmativ, ar rezulta că acești elevi ar trebui să susțină un nou examen, specific, în condițiile în care, în prezent, în România există cadrul legal necesar recunoașterii diplomei de bacalaureat obținută în alt stat”.
  • “În cazul în care studiile nu au fost finalizate cu susținerea unui examen, potrivit legislației statului respectiv, norma ar trebui să prevadă inclusiv faptul că studiile astfel absolvite trebuie, mai întâi, recunoscute în România, în vederea participării la examenul de bacalaureat pentru românii de pretutindeni”.

Aliniatul (3) propus de Liviu Pop:
(3) Lista probelor, conținutul programelor, calendarul, metodologia, precum și modul de organizare și desfășurare a examenului se stabilesc de Ministerul Educației Naționale, printr-o metodologie specifică.

Ce spune Consiliul Legislativ:

  • “examenul de bacalaureat se organizează și se desfășoară în condițiile art.77 și 78 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, care stabilesc în mod expres probele examenului de bacalaureat, precum și condițiile de promovare a acestuia.
  • de aceea, este de analizat dacă lista probelor pentru examenul de ‘bacalaureat pentru românii de pretutindeni’ ar putea fi stabilită de Ministerul Educației Naționale, printr-o ‘metodologie specifică’. Avem în vedere faptul că norma ar putea fi interpretată ca având caracter discriminatoriu în raport cu elevii din România ce urmează să susțină bacalaureatul.”

Sursa foto: Inquam Photos


4 comments
  1. Stimate Domn, Liviu Pop, am un deosebit respect si aleasa recunostinta pentru Dvs., intrucat, trimitandu-va un ” Memoriu”, dupa EN, 2012, in care v-am prezentat, si “Indicii”, care sustineau si salvau “Subordonata” ca fiind “PR”, nu “SB, Dvs., ca sa aplanati scandalul, ati acceptat ambele variante, la o Fraza, careia, nici Graur si Iordan nu i-au gasit raspunsul ! Fraza era asa: # /Ceea ce ma jena/ era dificultatea rasfoirii./# , adica PR-PP. Amintiti-va cum protestau Elevii si Parintii la Portile Ministerului! Eeeeei, si pentru ca ati fost atat de corect, atunci, va sugerez sa nu acceptati ca ” Diaspora” sa dea “BAC”-ul dupa sistemul romanesc, intrucat actualii vor ca “Absolventii” sa dea toti admiterea la ” Litere”, asa notiuni de “STILISTICA” le pretind, de parca ar ajunge toti un George Calinescu, si ar muri de foame, daca ar uita, cumva, definitia “Metaforei” si a “Sinecdocai” ! Deci, mult mai bine, daca va fi alt stil ! Oricare, dar nu romanesc ! PUNCT!

  2. Am ajuns de rasul curcilor toti prosti ,analfabeti,aģramaii conduc Romania.Nu ne mai salveaza nimeni daca noi poporul nu ne trezim.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Toderiuc, inspector general școlar adjunct ISMB: În București, toți elevii vor fi prezenți fizic la școală de pe 14 septembrie. Ce se întâmplă dacă apar focare de coronavirus în unitățile de învățământ

Toate școlile gimnaziale din București vor începe școala cu scenariul verde și toți elevii vor fi prezenți fizic la școală, cu măști puse la dispoziție de autorități și dezinfectant pe…
Vezi articolul

„La nivel de sistem, foarte puțină valoare adăugată este produsă de școlile private”, iar școlile publice au rezultate mai bune în ansamblu – Andreas Schleicher, expert OCDE, pe baza rezultatelor testării internaționale PISA 2022

Școlile private produc „foarte puțină valoare adăugată” la nivel de sistem educațional, iar dacă sunt eliminate elementele socio-economice școlile publice au rezultate finale mai bune, a apreciat, în dezbaterea „PISA…
Vezi articolul

Din anul școlar 2023-2024, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” va fi cuprinsă în planurile-cadru de liceu, reamintește Ligia Deca / Disciplina nu este inclusă în proiectul Legii învățământului preuniversitar

Din anul școlar 2023-2024, disciplina „Istoria Evreilor. Holocaustul” va fi cuprinsă în planurile-cadru de liceu, după cum a reamintit ministrul Educației, Ligia Deca, într-o postare pe Facebook. Anunțul vine în…
Vezi articolul

Am ajuns într-un punct în care a face educație a devenit aproape imposibil, spune directorul Colegiului Caragiale din București, Andreia Bodea: Pot fi trei examene, pot fi cinci evaluări, dacă ele nu au în spate un sistem de învățământ care să ofere șanse egale, care să ofere pregătire, care să ofere educație, degeaba facem această admitere la liceu

Existența unui examen de admitere la liceu suplimentar, introdus prin proiectul legii învățământului preuniversitar, prezentat luni de Ministerul Educației, este pusă în cumpănă de directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale din…
Vezi articolul