Guvernul a anunțat oficial, printr-un anunț de presă, că premierul Ilie Bolojan i-a transmis președintelui Nicușor Dan propunerea de revocare a lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României.
Amintim că Edupedu.ro a scris încă din cursul după-amiezii, citând surse politice, că funcția de ministru al Educației și Cercetării va fi preluată, interimar, de premierul Ilie Bolojan. Funcția este vacantă de 22 de zile, de la demisia pe care Daniel David și-a dat-o la finalul unui an de mandat marcat de tăieri bugetare fără precedent pe care le-a aplicat învățământului preuniversitar. Potrivit surselor Edupedu.ro, în anul 2026 premierul Bolojan intenționează să aplice tăieri în sistemul universitar, prin reducerea numărului de locuri bugetate la facultăți, precum și prin comasarea unui număr mare de instituții de învățământ superior. Și consilierul prezidențiale Sorin Costreie a confirmat pentru Edupedu.ro că anul acesta „primează tăierile și reducerile”, „mai degrabă focalizat pe universitar”.
„Nu se înghesuie nimeni să fie ministrul Educației pentru că primează tăierile și reducerile și atunci e greu să faci lucruri cu impact pe termen lung”, a explicat Costreie pentru Edupedu.ro.
Comunicatul Executivului condus de Ilie Bolojan trimis presei în această seară, 13 ianuarie 2026:
„ANUNȚ PENTRU PRESĂ
Premierul Ilie Bolojan a transmis președintelui României, Nicușor Dan, propunerea de revocare din funcția de ministru al Educației și Cercetării a domnului Daniel-Ovidiu David, ca urmare a demisiei, și preluarea interimatului de către prim-ministrul României”.
Informații de background
Premierul Ilie Bolojan preia interimar conducerea unui sector asupra căruia a avut constant poziții publice critice și unde a aplicat primele și cele mai ample tăieri bugetare sectoriale, pentru a combate deficitul bugetar. Dacă interimatul durează, Bolojan va fi cel care va negocia bugetul Educației și Cercetării pentru 2026.
Politician care nu este asociat tradițional cu educația, ci cu reforma administrativă, cu reducerea cheltuielilor publice și cu eficientizarea instituțiilor, Ilie Bolojan a declarat că anul acesta statul nu trebuie să „risipească” bani revenind la veniturile primite de profesori înainte de mandatul său. În ceea ce privește universitățile, premierul a declarat că acestea trebuie să fie antreprenoriale, iar bugetele de burse și pentru cheltuieli administrative să fie reduse, adecvate la criza financiară a bugetului țării.
Ca primar al municipiului Oradea și ulterior ca președinte al Consiliului Județean Bihor, Bolojan a promovat constant ideea unui stat „mai suplu”, cu mai puține structuri și costuri mai mici, inclusiv în domenii precum cultura, educația și serviciile publice locale. Despre școlile din Bihor, Bolojan spunea că le-a comasat și nu s-ar fi întâmplat nimic rău, însă premierul nu a explicat cum anume a măsurat efectele comasării. Același premier a reorganizat vara trecută, prin legea 141/2025, care îi poartă numele, circa 1.100 de unități de învățământ. Ca urmare a comasărilor făcute la nivel național prin Legea Bolojan, numărul elevilor din învățământul simultan a crescut cu aproape 7.000 în actualul an școlar comparativ anul trecut.
În declarațiile sale publice din ultimii ani, Ilie Bolojan a vorbit despre educație mai ales din perspectiva administrației și a finanțării, nu a curriculumului sau a politicilor pedagogice. A susținut în mod repetat că sistemul public trebuie să funcționeze „cu reguli clare”, cu responsabilitate financiară și cu un control strict al cheltuielilor. În acest cadru, educația a fost tratată ca o cheltuială, niciodată ca o investiție sau ca domeniu prioritar.
Ca urmare a „Legii Bolojan”, în 2025 a fost majorată norma didactică pentru prima dată în istoria recentă, au fost făcute comasările de școli amintite mai sus, a fost majorat numărul mediu de elevi în clasă/grupă, a fost redusă degrevarea pentru directori și inspectori, au fost tăiate la jumătate tarifele la plata cu ora. Desființarea a peste 14.000 de posturi de profesori din școli și concedierea voalată a mii de profesori suplinitori prin neprelungirea contractelor pe perioadă determinată sunt tot efecte ale Legii Bolojan. Deși aceste măsuri au fost prezentate ca fiind necesare pentru echilibrul bugetar, ele au afectat profund sistemul de educație și nu au fost fundamentate pe nicio analiză pe care premierul să o prezinte public, așa cum a făcut în cazul reformei administrației publice.
Preluarea interimară a portofoliului Educației și Cercetării îl plasează acum pe Ilie Bolojan într-o poziție diferită: nu doar de decident bugetar, ci de responsabil direct pentru un sistem aflat deja sub presiune, cu reforme contestate, proteste ale profesorilor și o lipsă acută de încredere în deciziile centrale. Modul în care va gestiona această perioadă va arăta dacă abordarea sa strict administrativ-contabilă va continua.