Metodologia de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară a fost pusă în dezbatere publică de Ministerul Educației, printr-un proiect de Hotărâre de Guvern care ar fi trebuit prezentat Executivului în urmă cu 55 de zile. Potrivit proiectului, personalul nedidactic din creșele preluate de Ministerul Educației, adică bucătarii și îngrijitoarele, vor trebui să facă module de formare profesională cu o durată de cel puțin 30 de ore, în liceele pedagogice și prin casele corpului didactic până la finalul lunii august 2022.
Trecerea creșelor în subordinea Ministerului Educației este prevăzută în Hotărârea de Urgență nr. 100 din 10 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial pe 15 septembrie: „Creșele fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar și oferă copiilor antepreșcolari cu vârste cuprinse între 11 luni și 3 ani servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere”.
- Aceeași hotărâre de urgență stabilește că „începând cu anul școlar 2021-2022, creșele de stat sunt arondate, la solicitarea primarilor, ca urmare a hotărârilor autorităților deliberative, prin decizie a inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, unităților de învățământ preșcolar cu program prelungit, cu personalitate juridică”.
În Ordonanța de Urgență nr. 100 din 10 septembrie 2021 este specificat faptul că Ministerul Educației trebuie să înainteze Guvernului spre aprobare hotărârea privind metodologia de organizare și funcționare a creșelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței amintite. Adică din 15 septembrie 2021. Proiectul pus acum în dezbatere are deja o întârziere de aproape 2 luni.
Același termen de 30 de zile era valabil și pentru Ministerul Muncii și Protecției Sociale care are sarcina de a „supune spre aprobare Guvernului proiectul de hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul eliminării creșelor din Nomenclatorul serviciilor sociale”.
Potrivit proiectului pus în dezbatere publică, „personalul nedidactic al unității de educație anteprescolară trebuie să parcurgă un modul specific de formare profesională privind educația timpurie, cu o durată de cel puțin 30 de ore, o dată la 5 ani”.
Modulul trebuie să cuprindă cel puțin următoarele teme:
- a) principiile educației timpurii;
- b) abordarea globală a copilului și munca în echipă;
- c) educarea și susținerea familiilor pentru dezvoltarea competențelor parentale.
Iată ce mai prevede metodologia de organizare și funcționare a creșelor:
„Unitățile de educație timpurie antepreșcolară cu program prelungit funcționează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanțelor școlare, perioadă în care se organizează activități educaționale recreative”, se arată în proiectul metodologiei.
Tipurile de program al unităților de educație timpurie antepreșcolară sunt:
- program normal, 5 ore pe zi, în funcție de solicitările părinților;
- program prelungit, 10 ore pe zi.
De asemenea se recomandă următoarea modalitate de organizare a efectivelor de copii:
- grupa mică/mijlocie – copii de la 11 luni la 2 ani neîmpliniți;
- grupa mare – copii de 2 – 3 ani.
Numărul copiilor trebuie să fie în medie de 7, dar nu mai puțin de 5 copii și nu mai mult de 9.
La schimbările preconizate în nota de fundamentare sunt amintite următoarele:
- „arondarea creșelor la unități de învățământ preșcolar, deci includerea lor în rețeaua școlară a învățământului preuniversitar;
- clarificarea tipurilor de unități în care se pot oferi și servicii de educație antepreșcolară, respectiv centrele de zi și creșele care rămân în subordonarea autorităților publice locale; în acest caz, inspectoratele 5 școlare județene/al municipiului București asigură coordonarea metodologică a respectivelor unități prin delegarea unei grădinițe responsabile de acest lucru;
- asigurarea personalului necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare de către Ministerul Educaţiei, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare; educatorii puericultori din structura creșelor de stat care trec în coordonarea Ministerului Educației, începând cu anul școlar 2021-2022, pot ocupa, în următorii 4 ani, funcția de educator puericultor, cu condiția îndeplinirii cerințelor specifice din Metodologia de recunoaștere și atestare a competențelor profesionale pentru ocuparea funcției de educator-puericultor, elaborată de Ministerul Educației;
- reglementarea aspectelor care privesc înscrierea copiilor, rata adult-copil, tipurile de personal și atribuțiile acestora, parteneriatul cu părinții și cu alți parteneri de la nivel central/local, precum și aspecte privind mediul educațional și conținutul educației din unitățile care oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară”.
Dacă actul normativ va fi adoptat, urmează să se abroge Legea nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, “HG nr. 1252/2021” pentru aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară și se va modifica HG nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor 8 sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale. De menționat este că s-a strecurat o greșeală referitoare la HG “nr. 1252/2021″, întrucât este vorba despre Hotărârea Nr. 1252 din 12 decembrie 2012, nu 2021, privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară.
Un alt aspect se referă la faptul că în nota de fundamentare nu este trecut impactul bugetar.
Pentru a se pune în aplicare, proiectul trebuie să fie adoptat de către Guvern și publicat în Monitorul Oficial.
Informații de context
Reamintim că, în august 2021, a fost adoptată hotărârea care stabileşte o valoare de 15.000 de lei pentru costul standard per copil în creşă: „Acest cost standard a fost stabilit la o valoare de 15.000 de lei pe copil, pentru cheltuieli salariale, la care se adaugă o componentă de 585 de lei pentru cheltuieli materiale”, a declarat la acea vreme Sorin Cîmpeanu.
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:
- finanţarea de bază,
- finanţarea complementară,
- finanţarea suplimentară.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumite categorii de cheltuieli:
- cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
- cheltuieli cu pregătirea profesională;
- cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
- cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Potrivit Eurydice, educaţia antepreşcolară se organizează în:
- creşe
- grădiniţe
- centre de zi (Centrele de zi sunt în subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale și sunt controlate de primării și direcțiile de protecție a copilului. Aceste centre oferă servicii îngrijire şi de protecţie pentru copii, de la naştere până la vârsta de 18 ani).