75% dintre elevii români cer ajutor când temele devin dificile, plasându-se în media țărilor OCDE, arată raportul PISA 2025. În plus, aproximativ o treime dintre elevii spun că renunță să-și facă temele dacă acestea sunt prea lungi. Atitudinea elevilor față de învățare apare în raportul PISA 2025 și este măsurată prin mai multe dimensiuni: motivația (curiozitatea și perseverența), capacitatea de acțiune (stabilirea obiectivelor și solicitarea de ajutor) mentalitatea de creștere, adică atunci când elevii au convingerea sau nu că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback.
- În cadrul PISA 2025, la care au participat 760.000 de elevi cu vârsta de 15 ani din întreaga lume, au fost evaluate atât competențele lor la Științe, Matematică, Citire, cât și cele în domeniul digital și la Limba engleză ca limbă străină. Toți participanții au completat și o serie de chestionare pe diverse teme, de la relația cu școala la teme de mediu. Din România au participat, potrivit Notei de țară, 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând circa 76% din populația tinerilor cu vârste de 15 ani, la care se adaugă un eșantion suplimentar, din aceleași școli, pentru evaluarea la Limba engleză.
Datele PISA 2025 sugerează că solicitarea de ajutor este o formă comună și larg răspândită de învățare autoreglementată în țările OCDE.
Aproximativ 77 % dintre elevii din țările OCDE au declarat că cer ajutor atunci când întâmpină dificultăți în învățare, iar aproximativ același procent a declarat că apelează la profesori pentru ajutor atunci când au nevoie, deși există diferențe semnificative de la o țară la alta. (PISA 2025, volume 1, pag 181)
Elevii cer ajutorul atât profesorilor cât și colegilor.
- Elevii cer ajutor profesorilor când temele devin dificile – în România 75,3% pe poziție similară cu Irlanda, Italia, Ungaria. În Republica Moldova 78% dintre elevi cer ajutor profesorilor iar procentul crește și depășește 80% Qatar, Olanda, China sau Islanda (84,5% aproape ce cel mai ridicat nivel)
- Elevii cer ajutor colegilor când temele devin dificile – 82% în România (peste media OECD), pe același nivel cu Croația, Cehia, Qatar, Ungaria, Muntenegru, Lituania, în Japonia 85%, în China 89% și Singapore 90%.
Aproximativ o treime dintre elevii din țările OCDE au declarat că renunță să-și facă temele dacă acestea sunt prea lungi, procent în creștere în majoritatea statelor.
Datele se concentrează asupra diverselor dimensiuni ale implicării elevilor în procesul de învățare, inclusiv motivația (curiozitatea și perseverența), capacitatea de acțiune (stabilirea obiectivelor și solicitarea de ajutor) și atitudinile legate de învățare (mentalitatea de creștere, convingerile despre natura științei și adaptabilitatea cognitivă).
Perseverența elevilor – dacă termină o temă când devine dificilă sau prea lungă
Perseverența reprezintă o altă dimensiune importantă a analizei PISA privind atitudinile și comportamentele elevilor, referitoare la ceea ce se întâmplă atunci când elevii se confruntă cu dificultăți, frustrare sau incertitudine.
Perseverența este tratată ca o expresie comportamentală a dorinței de a învăța și ca un indicator al rezilienței, înțeleasă aici nu ca o trăsătură individuală excepțională, ci ca capacitatea de a susține efortul și de a rămâne implicat atunci când învățarea devine mai solicitantă.
În cadrul studiului PISA 2025, elevilor li s-au pus întrebări cu privire la atitudinea și perseverența lor în ceea ce privește sarcinile școlare, inclusiv dacă duc la bun sfârșit ceea ce încep, dacă continuă să lucreze la o sarcină până la finalizarea acesteia, dacă depun eforturi suplimentare atunci când sarcina devine dificilă, dacă duc la bun sfârșit sarcinile pe care le-au început chiar și atunci când acestea devin plictisitoare și dacă renunță ușor atunci când se confruntă cu teme de casă voluminoase.
În medie, în țările OCDE, mai puțin de două treimi dintre elevi (61 %) au declarat că duc la bun sfârșit ceea ce încep.
România se plasează în media OECD în jur de 60% și stagnează față de PISA 2022.
63% dintre elevii români au raportat că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile devin dificile. În 32 de sisteme, o proporție mai mică de elevi a declarat că depune eforturi suplimentare atunci când sarcina devine dificilă, comparativ cu anul 2022, scăderile variind de la aproximativ 2 puncte procentuale în Polonia la aproximativ 11 puncte procentuale în Bulgaria.
Elevii care se încadrează în media din țările OCDE au declarat că depun eforturi suplimentare atunci când sarcinile devin dificile, iar procentul este mai mic în cazul finalizării sarcinilor pe care le-au început, chiar și atunci când acestea devin plictisitoare, ajungând la 52%.
Ponderea celor care au raportat că depun un efort suplimentar atunci când sarcinile
devin dificile a crescut cu 2,6 puncte procentuale, iar ponderea elevilor care au fost de acord că școala a fost o pierdere de timp a scăzut cu 7,8 puncte procentuale față de PISA 2022.
„Aceste tendințe contrastante – creșterea proporției de elevi care declară că le pare plictisitor să învețe lucruri noi, alături de creșterea proporției celor care declară că se simt mai curioși decât majoritatea persoanelor pe care le cunosc – pot indica o prăpastie tot mai mare între orientarea percepută de elevi față de explorare și învățare și măsura în care mediile lor de învățare stimulează și susțin interesul situațional (Hidi și Renninger, 2006[11]) .
Cu alte cuvinte, elevii se pot considera în continuare relativ curioși, chiar dacă se confruntă cu contexte de învățare care nu îi implică sau nu îi stimulează suficient și, prin urmare, nu le activează acea curiozitate în practică (Eccles et al., 1999[18]), potrivit primului volum al raportului PISA.
În medie, în țările OCDE, aproximativ o treime dintre elevi au declarat că renunță să-și facă temele dacă acestea sunt prea lungi, iar această proporție a crescut în aproape toate sistemele de învățământ începând cu 2022: în 65 din 69 de sisteme pentru care există date disponibile.
În plus, aproximativ jumătate dintre elevi au declarat că nu sunt de acord sau că nu sunt deloc de acord cu afirmația că „renunță ușor”, iar această proporție a scăzut începând cu 2022, înregistrând o scădere în aproape toate sistemele (65).
În România, 77% dintre elevi sunt de acord sau total de acord cu afirmația că „sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite” și se plasează în media de 73% în țările OCDE.
În plus, un procent similar, 74% dintre elevi declară că le place să afle „cum funcționează lucrurile”, în medie în țările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizația care desfășoară studiul PISA.
Între 2022 și 2025, aceste atitudini s-au modificat într-o anumită măsură în România, arată raportul PISA. Ponderea elevilor care au raportat că sunt curioși în legătură cu multe lucruri diferite a scăzut cu 4,8 puncte procentuale, se arată în nota de țară transmisă de Institutul de Științe ale Educației prin Ministerul Educației.
În România față de PISA 2022 a scăzut procentul elevilor care nu sunt de acord deloc cu afirmația: Învățarea de lucruri noi este plictisitoare. De la aproape 70% acum a PISA 2025 sunt în jur de peste 50% de elevi români care nu sunt de acord.
Un trend similar se înregistrează în Republica Moldova, Grecia, Bulgaria, Malta, Muntenegru.
Începând cu 2022, această proporție a scăzut în 60 de sisteme educaționale și niciun sistem nu a prezentat tendința opusă.
Curiozitatea, perseverența și valorizarea școlii sunt cel mai adesea asociate cu performanțe mai ridicate la științe
În România, în jur de 55 % dintre elevi au declarat că sunt mai curioși decât alți oameni pe care îi cunosc. Procentul se plasează în media OCDE peste 50% și se constată o creștere a acestui indice pentru majoritatea țărilor față de PISA 2022.
După luarea în considerare a profilului socio-economic al elevilor și al școlilor, în România se remarcă o creștere cu o unitate a indicelui de curiozitate este asociată cu o diferență de 15 puncte în scorul la științe, comparativ cu o diferență medie de 19 puncte în țările OCDE;
O creștere cu o unitate a indicelui de perseverență este asociată cu o diferență de 6 puncte în scorul la științe (media OCDE: 13 puncte), mai scrie în nota de țară pentu România.
Atitudinile elevilor față de învățare
PISA 2025 a inclus și întrebări despre alte atitudini față de învățare. De exemplu, 61% dintre elevii din România au un mindset de creștere (media OCDE: 69%), adică au convingerea că inteligența poate fi dezvoltată prin muncă, efort și feedback. În medie, în țările OCDE, elevii cu un mindset de creștere obținut la științe scoruri cu 28 de puncte mai mari decât cei cu un mindset fix.
În România, această diferență este de 17 puncte, după luarea în considerare a profilului socio-economic al elevilor și al școlilor, scrie în nota de țară.
Mentalitatea de creștere este legată și de orientarea mai largă a elevilor față de învățare. Datele PISA 2025 sugerează că, în medie, în țările OCDE și într-un grup numeros de țări și economii participante, mentalitatea de creștere este asociată în mod pozitiv cu curiozitatea de a învăța, după ce se ține cont de gen și de profilul socio-economic al elevilor și al școlilor.
„De exemplu, procentul elevilor care declară că au o mentalitate orientată spre creștere este mai mare în rândul celor care sunt de acord sau de acord în totalitate cu afirmația „Îmi place să învăț lucruri noi” decât în rândul celor „care nu sunt de acord”, în medie la nivelul țărilor OCDE. Diferența medie este de peste 6 puncte procentuale și depășește 19 puncte procentuale în B-S-J-Z (China)”, scrie în raportul PISA, volumul I.
Datele PISA 2025 descriu, de asemenea, comportamentele de autoreglare și de stabilire a obiectivelor ale elevilor. De exemplu, în România, aproximativ 45% dintre elevi au raportat că își planifică adesea sau foarte des modul în care vor aborda studiul, față de media OCDE 37%, potrivit notei de țară.
Totodată, 53% dintre elevi își pun întrebări despre materialul studiat pentru a verifica dacă au înțeles totul, față de 49% media OECD.
Un elev autonom, capabil să își autoregleze învățarea, știe când și unde să caute ajutor, arată documentul transmis de Ministerul Educației.
Foto: © Antoniodiaz | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.