Politicienii trăiesc mai mult decât oamenii pe care îi reprezintă – studiu internațional al unor cercetători din Oxford și Melbourne

Foto: © Kurhan | Dreamstime.com

Oamenii politici trăiesc, în general, mai mult decât oamenii din comunitățile pe care le reprezintă, arată un nou studiu realizat de cercetători în domeniul economiei sănătății, de la Universitatea din Oxford și Universitatea din Melbourne. Aceștia arată, într-o sinteză prezentată în The Conversation, că analiza datelor în rândul politicienilor din 11 țări dezvoltate confirmă faptul că politicienii, ca reprezentanți ai elitelor, au avantaje față de oamenii de rând inclusiv din punct de vedere al speranței de viață.

Autorii arată că în multe țări inegalitățile la nivel de venituri și avuție sunt în creștere, ajungându-se la estimarea consacrată potrivit căreia primii 1% dintre cei mai bine plătiți oameni din lume atrag 20% din veniturile globale – iar elita are avantaje și în alte domenii, precum educația sau sănătatea. Și există studii potrivit cărora aceiași 1% ar trăi cu aproximativ 15 ani mai mult, în medie, decât cei mai săraci 1% oameni.

Au fost luate în calcul datele unui număr de 57.000 de politicieni, în unele cazuri mergându-se pe istoricul datelor până acum 200 de ani. Acele date, în funcție de diverși parametri demografici, au fost comparate cu rata mortalității aferentă publicului general.

Principala constatare: dacă pentru aproape toate țările politicienii au avut o rată a mortalității similară cu cea a populației generale la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, în a doua jumătate a secolului trecut durata de viață a politicienilor a crescut mai rapid. Iar în toate țările incluse în studiu politicienii au ajuns să trăiască mai mult decât populația generală.

În prezent, politicienii se pot aștepta să trăiască cu 3-7 ani mai mult decât un reprezentant al publicului larg. Un politician în vârstă de 45 de ani se poate aștepta să mai trăiască în jur de 40 de ani, pe când speranța de viață pentru populația largă, la aceeași vârstă, este de 34,5 – 37,8 ani, în funcție de țară.

Cercetarea arată că există cauze multiple pentru aceste diferențe, nu doar cauze ce țin de venit, având în vedere că inegalitățile în venituri au început să se facă simțite acut din anii ’80, pe când cele privind durata de viață se fac simțite încă din anii ’40. Printre motivele posibile invocate în articolul The Conversation:

Foto: © Kurhan | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.

Exit mobile version