Guvernul va face un plan integrat pentru creșterea siguranței în școli, construit pe baza propunerilor primite joi, 12 noiembrie, la o reuniune organizată la Palatul Victoria, a anunțat premierul Luca Niculescu. Planul va stabili „responsabilități clare pentru toți cei implicați” și va prevedea măsuri de prevenție, mecanisme de intervenție rapidă și „sancțiuni ferme pentru actele de violență”. Discursul nu conține termene, cifre sau surse de finanțare.
Tot azi, Ministerul Educației a pus în transparență decizională proiectul de hotărâre de Guvern privind Strategia națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent. Planul de acțiune al strategiei cuprinde și o măsură despre violența împotriva profesorilor și elevilor în școli, cu un calendar care se întinde pe aproape trei ani. Analiza cadrului legal este programată pentru trimestrul IV 2027, proiectele de act normativ pentru decembrie 2028, iar adoptarea pentru iunie 2029, „după caz”. Pe 23 octombrie, Guvernul anunțase ca măsură decisă „înăsprirea regimului sancționator pentru actele de violență care au loc în spațiul școlar”.
România are deja un astfel de plan. Planul național de combatere a violenței școlare a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2024, publicată în Monitorul Oficial pe 2 septembrie 2024, și se aplică din anul școlar 2024-2025. Documentul „are o valabilitate de 3 ani”, deci este încă în vigoare. Mai multe dintre soluțiile prezentate joi ca fiind „în discuție” se află deja în el: paza școlilor, implicarea poliției locale și sprijinul psihologic pentru elevi.
Discursul premierului nu spune nimic despre ce s-a întâmplat cu măsurile din 2024.
Ce a spus premierul joi
Reuniunea Grupului de lucru pentru prevenirea și combaterea violenței în mediul școlar a avut loc în prezența ministrului Educației, Sorin Costreie, a ministrului Muncii, Florin Manole, și a ministrului delegat pentru Învățământul Preuniversitar, Sorin Ionescu. La masă s-au aflat, potrivit premierului, reprezentanți ai instituțiilor publice, ONG-uri, sindicatele din educație, parlamentari, părinți, elevi și reprezentanți ai unor școli.
„Nu este suficient să intervenim doar atunci când se întâmplă un incident grav”, a spus Luca Niculescu. El a enumerat direcțiile în care, potrivit lui, Guvernul are deja măsuri: prevenirea violenței, identificarea timpurie a comportamentelor de risc, sprijinul psihologic și consilierea, intervenția în situații dificile. „Însă este nevoie de mai mult”, a adăugat premierul.
„Avem în discuție și alte soluții legate de asigurarea pazei unităților de învățământ”, a declarat Niculescu. El a mai pomenit implicarea mai activă a specialiștilor din serviciile sociale și a poliției locale, „pentru a identifica riscurile și a interveni rapid”. Premierul și-a încheiat discursul spunând că este „foarte curios să citesc raportul ședinței”.
Ce prevede deja planul din 2024
Planul aprobat în 2024 are șase capitole: creșterea siguranței în școli, prevenirea violenței, reducerea cazurilor, managementul cazurilor, formarea profesorilor și monitorizarea măsurilor. Fiecare măsură are responsabili, termene și surse de finanțare. Edupedu a prezentat pe larg planul la momentul respectiv.
Capitolul despre siguranță include școlile în itinerariile de patrulare ale poliției și jandarmeriei pe toată durata anului școlar, cu poliția locală ca partener. Tot aici, planurile de pază sunt avizate de poliție. Autoritățile locale, Ministerul Educației și inspectoratele trebuie să doteze școlile, în perioada 2024-2027, cu sisteme de supraveghere audio-video „funcționale și având funcția de stocare a datelor”.
Ministerul Educației trebuia să crească numărul de consilieri școlari până la o normă de maximum 500 de elevi pentru un consilier. Ministerul Educației și Ministerul Sănătății aveau termen 2025 pentru „instituirea unui mecanism de identificare, referire și preluare a elevilor care au nevoie de suport psihologic specializat”.
Planul prevede și ținte măsurabile. Programul „Împreună prindem curaj” trebuia să ajungă în cel puțin 250 de școli până în august 2025 și în 750 până în august 2027. Profesorii și consilierii școlari urmau să fie formați printr-un proiect finanțat de Comisia Europeană și derulat cu UNICEF, „Policies and resources for safe and supportive schools in Romania”, în perioada 2024-2026.
Monitorizarea este și ea reglementată. Instituțiile prefectului trebuie să facă o evaluare semestrială până la 31 ianuarie și una anuală în cel mult 30 de zile de la încheierea cursurilor. Evaluarea consolidată se transmite apoi mai departe în sistem. Rezultatele acestor evaluări pentru anul școlar 2024-2025 nu au fost prezentate în discursul de joi și nici în comunicatul din 23 octombrie.
Procedura de gestionare a cazurilor de violență din școli există din septembrie 2023. Ordinul nr. 6.235/2023 a trecut atribuțiile grupurilor antibullying la comisiile pentru prevenirea și eliminarea violenței din fiecare școală. Ordinul obligă școlile să aibă un mecanism de sesizare anonimă, iar „nerespectarea prezentei proceduri de către personalul UIP constituie abatere disciplinară”. La două săptămâni după publicare, ministerul a abrogat schema de responsabilități care stabilea cine raportează, cine sesizează instituțiile și cine aprobă sancțiunile.
Ce anunțase Guvernul pe 23 octombrie
Pe 23 octombrie, după atacurile cu arme albe de la Bistrița și Pitești, premierul convocase același grup de lucru, cu șase miniștri. „Am stabilit, astăzi, un set de măsuri urgente”, declara atunci Luca Niculescu.
Comunicatul enumera șapte măsuri „decise”, pe care Edupedu.ro le-a prezentat atunci. Pe listă erau întărirea pazei prin mai mulți paznici, un mecanism de reacție rapidă cu reprezentanți ai ministerelor Educației, Internelor, Sănătății și Muncii și mai mulți consilieri psihologici școlari. Urmau pregătirea profesorilor pentru identificarea riscurilor de violență și radicalizare, revizuirea planurilor de pază, sancțiuni mai dure, modificări legislative privind obiectele interzise și o campanie media. Grupul de lucru urma să revizuiască urgent planul național aflat în vigoare.
Nici comunicatul din 23 octombrie, nici discursurile premierului din 9 și 12 noiembrie nu precizează câți paznici și consilieri vor fi angajați, ce sancțiuni vor fi majorate și când vor fi adoptate actele normative necesare. Joi, paza era încă una dintre soluțiile „în discuție”.
Strategia anti-extremism: proiectul de lege privind violența din școli, în 2029
Tot joi dimineață, Ministerul Educației a pus în transparență decizională proiectul de hotărâre privind Strategia națională pentru prevenirea și combaterea extremismului violent. Proiectul este inițiat de Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne. Nota de fundamentare spune că autorii au avut în vedere faptele din 2026, când minori „inclusiv în incinta unităților de învățământ, au săvârșit acte de o violență extremă”.
Planul de acțiune al strategiei cuprinde și o măsură despre violența împotriva profesorilor și elevilor în școli. Calendarul prevede analiza cadrului legal până în trimestrul IV 2027, proiectele de act normativ până în decembrie 2028 și adoptarea până în iunie 2029, „după caz”.
Pentru școli, strategia adaugă în Ordinul nr. 6.235/2023 o secțiune nouă, „Intervenția în caz de suspiciune de comportament extremist violent”. Comisiile din școli ar urma să evalueze 100 de școli pe an, începând din 2027. Ministerul Educației își propune ca 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi să fie formați. Este vorba de formarea consilierilor existenți, nu de angajarea altora noi. Personalul de pază ar urma să fie instruit doar pentru „recunoașterea și semnalarea incidentelor concrete”.
Strategia nu are buget. În nota de fundamentare, rubricile privind impactul financiar sunt completate cu liniuțe, iar măsurile urmează să fie finanțate de fiecare instituție „în limita creditelor bugetare aprobate anual”.
Premierul Luca Niculescu, cu 3 zile în urmă: „un plan e bine să nu rămână doar pe hârtie”
Luni, 9 noiembrie, la conferința de încheiere a proiectului „Consolidarea răspunsului la violența împotriva copiilor prin politici mai bine fundamentate și capacitate instituțională sporită”, premierul spunea că măsura succesului Guvernului nu ar trebui să fie „numărul de reuniuni organizate, de decizii adoptate”, ci numărul copiilor protejați. El a prezentat atunci o foaie de parcurs cu șapte direcții strategice și 57 de măsuri, avertizând că un plan „e bine să nu rămână doar pe hârtie”. Tot atunci, ministrul Educației declara că avem proiecte și proceduri, dar „stăm prost” cu violența.
Foaia de parcurs repetă și ea măsuri din planul din 2024. Creșterea numărului de posturi ocupate de consilieri școlari apare cu termen lung, de până la 60 de luni. Revizuirea Ordinului nr. 6.235/2023 apare cu termen de 13 până la 36 de luni. Nici foaia de parcurs nu are buget: documentul stabilește priorități „fără a include o estimare a costurilor aferente măsurilor propuse sau alocări bugetare dedicate”.
Ce arată studiul de prevalență despre școli
Studiul național de prevalență, realizat în proiectul derulat de UNICEF și ANPDCA cu finanțare de la Comisia Europeană, arată că școala este principalul loc în care copiii se confruntă cu violența. Raportat la ultimul incident trăit de copii, 43% dintre incidente au avut loc în mediul școlar. Urmează spațiile comunitare, cu 17%, și locuința copilului, cu 15%, potrivit documentelor proiectului. Ancheta s-a făcut față în față, pe un eșantion național probabilistic de 2.106 respondenți.
La copiii de 7-13 ani, aproape jumătate dintre incidente au avut loc la școală. În mediul rural, ponderea violenței petrecute la școală este mai mare decât în urban, 48% față de 37%. Autorii pun diferența pe seama lipsei consilierilor, a personalului specializat și a supravegherii, dar și a unor „norme permisive față de sancțiunile fizice”. În cazul agresiunilor fizice grave, 54% sunt comise între copii, iar 6% sunt pedepse corporale aplicate de profesori sau de alt personal școlar. Doar 12% dintre incidente ajung în atenția autorităților.
Studiul legislativ al proiectului notează că, în România, cyberbullyingul „nu este vizat de o legislaţie specifică”. Autorii recomandă incriminarea explicită a bullyingului și a hărțuirii psihologice.