Ligia Deca spune că rezultatele chestionarului realizat de Consiliul Național al Elevilor, privind respectarea Statutului Elevilor, arată o diferență mare de procente mare între profesorii și elevii care au răspuns la întrebarea: Ați fost martori la agresiuni asupra elevilor de către cadrele didactice?. “Această discrepanță de procent ne spune că nu avem aceeași înțelegere între elevi și cadre didactice vizavi de ce constituie violență sau violență verbală”, spune ministrul Educației în cadrul prezentării Raportului privind Implementarea Statutul Elevilor 2021-2022. Raportul poate fi consultat la finalul articolului.
- Din totalul elevilor care au răspuns consultării Consiliului Național al Elevilor, 55,4% urmează filiera teoretică, 20,2% studiază în ciclul gimnazial, 11,8% urmează un profil tehnologic, 8,5% unul vocațional, iar 4,1% studiază un profil profesional.
- 87,9% dintre elevii respondenți studiază într-o școală din mediul urban, în timp ce 12,1% dintre elevii care au răspuns chestionarului nostru învață într-o școală din mediul rural.
- Potrivit raportului, la chestionarul Consiliului Național al Elevilor au răspuns 20.000 de elevi și 2.000 de profesori.
Ministrul Educației, Ligia Deca, a subliniat că este îngrijorător faptul că, la o întrebare legată de violența cadrelor didactice asupra elevilor, a răspuns un procent mult mai mic de profesori în raport cu elevii, ceea ce arată că elevii și cadrele didactice au viziuni diferite asupra fenomenului de violență, fie și verbală, asupra elevilor.
“Diferența de procente este foarte mare între elevii care au răspuns la chestionar și profesorii care au răspuns, vizavi de a fi martori la agresiuni asupra elevilor de către cadrele didactice. Doar 12,5% dintre profesori spun că au fost martori la astfel de cazuri nedorite, însă 40,5% dintre elevii respondenți spun că au întâlnit cazuri în care profesorii se purtau neadecvat cu elevii, practici care nu de puține ori, spun elevii, intră în categoria violenței emoționale, adică: umilire în fața clasei, comentarii asupra ținutei și așa mai departe. Această discrepanță de procent ne spune că nu avem aceeași înțelegere între elevi și cadre didactice vizavi de ce constituie violență sau violență verbală.”
Ministrul Educației a atacat problema și a acuzat lipsa de percepție clară a profesorilor asupra violenței emoționale, exact cum spune și raportul, însă în realitate, într-o clasă sunt 26, cel mult 30 de elevi cu un singur profesor. În timp ce elevii pot fi martorii unei agresiuni în timpul orei, sau chiar mai multor agresiuni ale unui profesor în decursul unei ore, profesorii nu pot fi martori ai unor agresiuni ale elevilor decât în pauze sau la o inspecție în clasa respectivă.
Concret, întrebarea din chestionar era: Ați asistat, în acest an școlar, la cazuri în care elevul a agresat fizic/verbal/emoțional vreun profesor?
22,3% dintre profesori susțin că au fost martori la cazuri în care elevii au agresat un profesor, pe când 77,7% nu au semnalat asemenea situații.
Întrebați dacă au fost martori la cazuri în care profesorul a agresat un elev, numai 12,5% dintre respondenți au declarat că da.
Raportul arată că “Intrigant este că, din răspunsurile 15 elevilor aflasem că 40,5% dintre elevi au întâlnit cazuri în care profesorii se purtau neadecvat cu elevii, practici care se încadrează nu de puține ori în categoria violenței emoționale (umilirea în fața clasei, comentarii nepotrivite asupra ținutei sau intereselor elevilor etc.). Această discrepanță între procentaje poate denota faptul că profesorii nu știu în totalitate să recunoască și să catalogheze abuzurile emoționale sau de alte naturi”, scrie în raportul privind implementarea statului elevului la nivel național.
Ligia Deca a mai spus că și-ar dori o comunicare între organizațiile ce reprezintă profesorii și elevii, pe tema a ce reprezintă acte de violență.
“Aici putem face mai mult în a îmbunătăți căile de comunicare între elevi și cadrele didactice. Aș dori sa fac apel la CNE și la organizațiile reprezentative ale profesorilor pentru a avea discuții cu sens despre ceea ce consideră elevii a fi o agresiune și ceea ce profesorii consideră că e violență. Lucrurile acestea dau naștere unei atmosfere în sala de clasă care nu conduce la performanță, nu conduce la acea stare de bine pe care cu toții ne-o dorim”, a mai spus ministrul Educației, în cadrul evenimentului.
Raportul privind implementarea statutului elevului la nivel național:
Amintim, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Institutul pentru Politici Publice au publicat un ghid practic pentru profesorii din școlile primare și gimnaziale și directorii școlilor, util în identificarea situațiilor de discriminare sau bullying la nivelul școlilor, în cadrul proiectului ProfsAgainstDiscrimination. – detalii aici
În paralel, și Ministerul Educației a lansat recent, campania împotriva violenței în școli, „#Nusuntețisinguri. Împreună oprim violența din școli”. detalii aici