Profesorul pentru învățământ primar Petruț Rizea, cunoscut în spațiul public pentru intervențiile sale pe teme de educație și sănătate mintală, a anunțat pe Facebook că a suferit recent un accident vascular cerebral (AVC), pe care îl pune pe seama epuizării acumulate în timp. Mesajul său vine la aproape un an după ce acesta ridica public problema burnoutului în rândul cadrelor didactice, într-o intervenție adresată ministrului Educației de la acea vreme.
„Ironia vieții mă lovește abia acum, când nu mai am cum s-o ignor. Sunt profesor. Sau, poate, ar trebui să spun: am fost omul despre care toți credeau că are un job ușor. ‘Program scurt’, ‘vacanțe multe’, ‘doar predai’”, scrie Petruț Rizea, profesor la Școala Gimnazială „Sfântul Calinic de la Cernica” și absolvent al Facultății de Psihologie din cadrul Universității din București.
Acesta descrie presiunea invizibilă din spatele activității didactice: „Nimeni nu vede ce e dincolo de ușa clasei. Nimeni nu vede cum aduni în tine, zi de zi, zeci de priviri, unele pierdute, altele sfidătoare, altele care cer ajutor fără să spună nimic. Nimeni nu vede cum pleci acasă și nu te oprești din a fi profesor.”
Profesorul spune că a dus ani la rând această stare: „Ani la rând am dus totul în tăcere. Pentru că asta face un profesor, duce. Explică. Rabdă. Speră.” Punctul de ruptură a venit odată cu AVC-ul: „Și apoi, într-o zi, corpul meu a decis să spună ce eu n-am spus niciodată: că e prea mult. Un AVC. Nu știu când s-a întâmplat. Dar știu de ce.”
„Nu m-a doborât o zi grea. M-au doborât toate zilele în care am luptat”, subliniază acesta, lansând și un apel către colegi: „Profesori, aveți grijă de voi.”
Tema epuizării profesorilor a fost abordată încă din 2024 de Petruț Rizea – acesta a susținut la UB Talks, o serie de conferințe penmtru tineri organizate de Universitatea din București, un proiect intitulat „Depresia se ascunde după catedră – Burnout la profesori”, cu care a ajuns în finala competiției și a câștigat premiul pentru originalitate al juriului. Demersul său viza tocmai aducerea în spațiul public a problemelor de sănătate mintală cu care se confruntă cadrele didactice.
În 2025, acesta a adresat o întrebare directă ministrului Educației de la acea vreme, Daniel David, în cadrul unei dezbateri, semnalând stigmatizarea problemelor de sănătate mintală în rândul cadrelor didactice: „Sănătatea mintală în rândul profesorilor este vitală, dar în România există o stigmatizare pe această temă. Mulți profesori se confruntă în secret cu depresie, anxietate și burnout. Cum putem să-i ajutăm?”
Ministrul a recunoscut problema, dar a pus accent pe responsabilitatea individuală de a apela la ajutor specializat: „Da, încă există o stigmatizare puternică, dar nu atât de puternică cum era în urmă cu 10 ani sau cu 20 de ani. Lucrurile se schimbă. Până la urmă este un element de educație: atunci când doare nu are un dinte, mergi la stomatolog. Când ai o problemă psihologică, dacă ești educat, mergi la un psiholog sau la un psihiatru, astfel încât îi încurajez să apeleze, cum să spun, ca un semn de educație, nu ca o vulnerabilitate sau ca o slăbiciune.”
Între timp, mai mulți specialiști au atras atenția că fenomenul burnoutului în rândul profesorilor este extins și are efecte directe asupra elevilor. Psihologul clinician și psihoterapeutul Domnica Petrovai declara, în octombrie 2024, că „două treimi dintre profesori au stări de epuizare, așa-numitul burnout, de anxietate, depresie, care face dificil procesul de învățare și relaționarea cu copiii”.
Aceasta a subliniat și nevoia unui climat de siguranță psihologică în școli: „Pentru ca învățarea să fie eficientă, școala are nevoie să devină un spațiu de siguranță psihologică. Înseamnă un sentiment de apartenență. Este opusul izolării și singurătății pe care mulți profesori îl resimt.”
La rândul său, psihologul Mircea Miclea a declarat în 2024 că a propus Ministerului Educației un proiect pentru reducerea burnoutului profesorilor, fără costuri suplimentare, însă inițiativa nu a primit încă aprobare. „Am propus Ministerului Educației, fără să dea niciun ban, să intervenim ca să reducem burnoutul profesorilor prin tehnici pe care le pot învăța și aplica. De un an așteptăm aprobarea care ar presupune doar interes din partea ministerului pentru starea de sănătate a cadrelor didactice cu efect asupra copilului”.
Acesta avertiza că epuizarea cadrelor didactice afectează direct elevii: „Se reduce capacitatea profesorului de a fi tolerant la greșelile elevului sau de a-l asista în a-și repara greșelile.”
Datele internaționale confirmă presiunea ridicată din sistem: profesorii se numără printre categoriile profesionale cu cel mai mare nivel de stres și burnout, iar starea lor de bine influențează direct rezultatele și echilibrul emoțional al elevilor, potrivit unor analize realizate de experți de la Universitatea Oxford.