Pentru starea de bine a profesorilor, climatul școlar și participarea la decizii sunt factori-cheie, pe lângă volumul de muncă sau satisfacția salarială – analiza unor experți Oxford

3.575 de vizualizări
Foto: © Zorandim | Dreamstime.com
Profesorii raportează unul dintre cele mai ridicate niveluri de stres și situații de „burnout” la locul de muncă, în comparație cu alte profesii, în condițiile în care starea de bine a profesorilor are un impact semnificativ asupra stării de bine și succesului academic al elevilor, arată un nou raport realizat de experți de la Oxford. Studiul, ce aduce laolaltă concluziile celor mai importante cercetări recente pe această temă și arată că, în cazul profesorilor, climatul școlar și posibilitatea de a-și spune punctul de vedere sunt printre factorii foarte importanți, alături de alții precum volumul de muncă sau satisfacția salarială, pentru starea de bine a cadrelor didactice. 
  • Studiul a fost realizat de Wellbeing Research Centre din cadrul Universității din Oxford pentru Organizația International Baccalaureate și dat publicității de aceasta din urmă în luna aprilie. El urmărește să analizeze în particular starea de bine subiectivă a profesorilor – adică sentimentele oamenilor despre propria viață. Dar autorii notează că, în lipsa unui volum suficient de mare de cercetări recente pe acest subiect, are în vedere și și cadrul ceneral al stării de bine în domeniul ocupațional, în rândul adulților.

Raportul notează că școlile pot propune definiții specifice comunității proprii de profesori atunci când vine vorba despre starea de bine a acestora, având în vedere trei aspecte general valabile: satisfacția în viață, starea afectivă, respectiv sentimentul de utilitate și însemnătate a vieții. 

Literatură recentă, de specialitate, luată în considerare pentru această analiză arată că, pentru profesori, aspectele organizaționale și sociale ale locului de muncă sunt importante din perspectiva stării de bine: atunci când manifestă o stare pozitivă, de mulțumire față de școala unde lucrează, cercetările arată că profesorii raportează un nivel mai scăzut de Burnout și stabilesc relații mai strânse între părinți și unitatea de învățământ. 

În general vorbind, cele mai importante motoare pentru starea de bine la locul de muncă sunt relațiile cu ceilalți și sentimentul de sprijin social. În cazul anume al profesorilor, raportul determină o serie de elemente suplimentare, precum:

  • La nivel personal, reziliența și stăpânirea propriilor emoții sunt asociate cu un nivel mai ridicat al stării de bine, de care toți cei implicați în procesul educațional ar trebui să țină cont
  • Volumul de muncă este un element „crucial”, el putând cauza epuizare și un nivel foarte ridicat de stres.
  • Climatul școlar este considerat de asemenea foarte important, prin elemente de sprijin precum: participarea la procesul decizional al școlii, autonomie, relațiile cu elevii, sentimentul de apartenență, deschiderea școlii către schimbare și inovare.
  • Posibilitatea profesorilor de a-și spune părerea – în deciziile școlii sau în deciziile referitoare la propria lor muncă – este scoasă în evidență ca aspect important pentru starea de bine a acestora.
Recomandări pentru decidenții din școli

Raportul citat formulează și o serie de recomandări pentru decidenții din școli, pentru a întări nivelul stării de bine în rândul profesorilor, „unul dintre primii factori care ar trebui luați în considerare pentru a îmbunătăți starea de bine în toată comunitatea școlară”. Printre recomandări:

  • Să nu ia în calcul factori personali, precum vârsta sau sexul profesorilor, ci să aibă în vedere acțiuni care să vină în sprijinul cadrelor didactice cu situații diferite, aflate în puncte diferite ale carierei. 
  • Să înțeleagă faptul că managementul volumului de muncă și satisfacția salarială sunt cruciale pentru întărirea stării de bine a profesorilor
  • Să asigure un climat școlar pozitiv, cu o bună comunicare între colegi și între profesori și elevi, părinți și conducere
  • Să-i susțină pe profesori pentru a se adapta mai ușor la avansurile tehnologice, lipsa de pregătire sau nivelul scăzut de încredere în utilizarea tehnologiei putând fi factori cu impact negativ pentru starea de bine a cadrelor didactice.

Foto: © Zorandim | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Toate aceste lucruri se știau!
    E bine că sunt atestate și de cercetări! Încă o dată!
    In România nu există o cultură a onorării unui specialist! Profesorul este un profesionist in domuniul lui! El e necesar să fie apreciat pecuniar, de societate. Prin legi, respectate, in interiorul sistemului in care lucrează, trebuie i se creeze condiții pentru a putea da un randament bun!
    La noi, salariile sunt mici in raport cu efortul depus! Iar directorul școlii, ISJ, ministerul-factori ierarhic superiori- se ocupă doar să câștige suplimentar față de cum sunt plătiți ( chiar dacă mult mai bine ca un profesorii), fără nicio noimă morală!
    Toate acțiunile lor-de la lipsa de grijă față de angajați, până la deciziile cu impact asupra celor implicați ( personal didactic, elevi, părinți)- au ca obiectiv doar binele de moment, imaginea, câștigul personal!
    Ce viziune ?!?!

    Țăranii noștri, acum o sută de ani, practicau ce știau! Și știau că truprile lor au nevoie de odihnă la amiază, că alegerile de activități pentru socializare se fac după criterii și in perioade anume, că ei nu-și pot munci inconștient și la infinit animalele, că grija față de un copil e grija întregii comunități, ceas de ceas!

    Cum s-a ajuns dintr-o parte in alta?
    S-a pus ușorul/ urgentul inaintea importantului (cu motivații superficiale, care sunau bine), s-a ierarhizat aplicându-se decizii ale unor indivizi care-și luaseră și ei posturile fără criterii de valoare și fără să răspundă pentru alegerile făcute!
    Știm cu toții cum s-a ajuns aici, vedem urmările și, totuși, ne amăgim in continuare că va fi mai bine!

    Nu, va fi tot mai rău! Pentru că lăsăm să fie!
    De ce? Pentru unii e imposibil altfel (mulți), pentru alții e comod așa (destui), altora li se inchide gura (acum prea puțini)! Așteptăm inversări numerice! Până atunci- degradarea societății!

  2. Ce burnout, mah? Efectiv iesim cu capul si de la ore si de la hartogaraie. Daca mai ai si “norocul” sa fii de serviciu, iesi nu cu burnout, ci ashes from ashes, dust to dust.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

INFOGRAFIC Abandonul școlar are „cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor”, mai mult decât sărăcia – studiu Salvați Copiii / Una din trei mame sau gravide minore, participante la cercetare, a rămas însărcinată în jurul vârstei de 15 ani

Una din trei fete care sunt, în prezent, mame sau gravide minore, din rândul unui grup considerabil care a luat parte la un studiu Salvați Copiii, a rămas însărcinată pentru…
Vezi articolul

Rata abandonului școlar la final de gimnaziu – de 3 ori mai mare la sate decât la nivel național, în 2021-2022 / Situație ieșită din comun la oraș: mai mulți elevi din cohortă au încheiat, în 2022, clasa a VIII-a decât s-au înscris la pregătitoare – Raport

Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, însă, în mediul rural, este de aproape 3 ori mai mare, o…
Vezi articolul

Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate

Un număr restrâns de universități din România atrag cea mai mare parte banilor pe care, potrivit legii, Ministerul Educației îi poate aloca dintr-un fond special, aflat la dispoziția ministrului, destinat…
Vezi articolul

Competențele digitale insuficiente și părăsirea timpurie a școlii –  incluse printre cauzele-cheie ale deficitului de forță de muncă din România, alături de fenomene precum migrația masivă a populației active – analiză PwC-AmCham / O problemă “de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și întărirea programelor de consiliere în carieră în școli, mai ales în zonele defavorizate, se numără printre recomandările-cheie pentru România în eforturile ei…
Vezi articolul

Practica didactică în România nu reflectă obiectivele de învățare din curriculumul național, carierei didactice îi lipsesc trăsături-cheie ale unei profesii cu înaltă calificare, evaluarea competențelor profesionale nu se bazează suficient pe dovezi – raport-diagnostic al OCDE

Obiectivele curriculumului bazat pe competențe nu este reflectat nici acum în practica didactică, în condițiile în care au existat formări în domeniu, potrivit raportului-diagnostic realizat de Organizația pentru Cooperare și…
Vezi articolul