Rata abandonului școlar la final de gimnaziu – de 3 ori mai mare la sate decât la nivel național, în 2021-2022 / Situație ieșită din comun la oraș: mai mulți elevi din cohortă au încheiat, în 2022, clasa a VIII-a decât s-au înscris la pregătitoare – Raport

1.667 de vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, însă, în mediul rural, este de aproape 3 ori mai mare, o diferență care s-a accentuat față de anii anteriori, după cum relevă cel mai nou „Raport privind starea învățământului preuniversitar”, publicat de Ministerul Educației și aferent ultimului an școlar. Același document arată că, în 2021-2022, la oraș numărul elevilor care au absolvit gimnaziul este mai mare decât cel al elevilor din cohortă care începuseră clasa pregătitoare cu 9 ani înainte, situație neîntâlnită în rândul cohortelor anterioare.

Astfel, raportul consemnează că, dintre cei peste 183.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare 2013-2014, au absolvit clasa a VIII-a circa 168.000, iar aproximativ 5900 au rămas repetenți. Din totalul elevilor înscriși în clasa I cu 8 ani în urmă (referință folosită pentru comparație cu cohorte anterioare, fără clasă pregătitoare), analiza ME 5,4% se înscriu la abandon pentru ciclul primar și gimnazial. Procentul  include elevii cu situație școlară neîncheiată, exmatriculați, cazuri de deces sau migrație.

Această pondere de 5,4% este cea mai scăzută în mai bine de un deceniu, potrivit datelor oferite de minister. Comparativ, abandonul pentru ciclul primar și gimnazial era de 19,2% în cazul cohortei care a terminat gimnaziul în 2010-2011 și de 13,8% în cazul celei care a încheiat cu cinci ani în urmă, în 2017.

Sursa: Raport ME 2022-2023

Situația este, însă, mult mai gravă în cazul elevilor din mediul rural. Aici, ponderea abandonului este de 3 ori mai mare decât cea la nivel național: 15,3% pentru cohorta care a încheiat clasa a VIII-a în 2021-2022, ultimul an școlar afectat de pandemia Covid-19.

Mai precis, din totalul de 84.670 de elevi din mediul rural înscriși în clasa pregătitoare în 2013-2014, au absolvit 68.132 de elevi (3.599 au rămas repetenți).

Sursa: Raport ME 2022-2023

Diferența de pondere este mult mai ridicată decât în anii anteriori:

  • În 2020-2021, la o pondere națională a abandonului la final de gimnaziu de 7,4%, rata în rural a fost de două ori mai mare, de 14,6%
  • În 2019-2020, la o rată națională de 10,8%, rata la nivel național era de 17,1%
  • În 2018-2019, la o rată națională a abandonului la final de gimnaziu de  12,2%, în mediul rural rata era de 18,9%

Tot anul 2021-2022 se remarcă drept primul an, din perioada recentă (date disponibile pentru rural-urban apar începând 2018-2019) , în care, la orașe, au absolvit clasa a VIII-a mai multi elevi decât s-au înscris în școala primară – în acest caz cu nouă ani înainte, cu în clasa pregătitoare.

Astfel, la nivel urban, în 2013-2014 s-au înscris în clasa pregătitoare 98.963 de elevi. După 9 ani, au absolvit clasa a VIII-a cu 842 mai mulți elevi (99.805), numărul repetenților fiind de 2.251. Aceasta înseamnă că, de fapt, rata abandonului la final de ciclu primar și gimnazial a fost una negativă (-3,1%).

Foto: © Vadreams | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Dar chiar nu v-ati dat seama ca aici ajungem???
    Populatia tarii scade. Mergeti pe firul lui “de ce” si veti fi “socati”:
    romanii emigreaza
    romanii nu mai cred in institutia casatoriei, nu-si mai intemeiaza familii
    romanii aleg cariera decat sa faca copii
    romanii nu-si permit sa faca copii
    romanii nu-si permit sa trimita copiii la scoala “gratuita” de stat
    Rezultatele dezastruoase incep sa se vada.

  2. Romania:
    Tara unde pt abandon scolar nu bate nimeni la poarta părinților. Nu ii da nimeni in judecata pentru ca își lipsesc copii de educatie.
    Dar daca cumva ii muta in sistem homeschooling, ii paşte puşcaria.
    Funny.

  3. Cum e posibil să abandonezi ceva ceva ce este obligatoriu? Poate e prost aleasă denumirea de “rata abandonului”, eu cred că mai degrabă se referă la rata neabsolvirii…

  4. Ăștia se miră că apa e rece și e udă.

    E simplu: sunt mai mulți absolvenți la oraș decât au fost înscriși în CP pentru că familiile lor s-au mutat de la sat la oraș, căutând o viață mai bună sau cel puțin un loc de muncă decent.

    Și ce e cu mirarea asta legată de sat?! Sărăcia e lucie, copiii lucrează cot la cot cu părinții, abandonează fix cei care au cea mai mare nevoie de sprijin dar de, sunt copii de ”asistați social” și societatea română îi respinge din start ca rebuturi. Ce așteptări reale aveți?! Unde sunt programele țintite fix pe problemă? Răspuns – nu există. De ce? Pentru că părinții lor sunt săraci – majoritatea, cum am spus, ”asistați social”, paria societății, iar pentru reducerea sărăciei nu există nici empatie, nici programe reale. Așa că acei copii reiau ciclul sărăciei, abandonând școala ca să câștige o pâine chinuită, și nu ies niciodată din acest cerc vicios.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Programul „Masă Sănătoasă” – aplicat în doar o treime dintre școlile selectate, și așa sunt prea puține față de cât cere Legea Deca Iohannis – Raport World Vision / Sunt prea puțini bani alocați, mesele calde – înlocuite adesea cu pachete / Alimentația astfel primită – principala masă a zilei pentru jumate dintre elevii din program

Programul Național „Masă Sănătoasă” (PNMS), aplicat în acest an școlar, în continuarea unora similare desfășurate în anii anteriori, a fost implementat în mod real în puțin peste o treime din…
Vezi articolul

Remunerare mai bună pentru evaluatorii școlilor, eliminarea suprapunerilor de raportare, evaluări separate pentru școli și cadre didactice – propunerile OCDE pentru reforma organizării și funcționării ARACIP/ARACIIP și ale autorităților județene din educație

Schimbări în privința remunerării și formării continue a experților în evaluare, revizuirea modelului actual de evaluare bazat pe recensământ și la cerere, un buget previzibil pentru agenția care evaluează școlile…
Vezi articolul

Amplă reformă curriculară în Polonia, unul dintre liderii europeni ai PISA – începută în februarie 2024 și programată să se încheie în doar patru ani: Mai puțină materie chiar din septembrie, dar tratată aprofundat, schimbări extinse în învățământul primar din 2026

Patru ani estimează guvernul de la Varșovia că va dura o amplă reformă curriculară, reformă începută la începutul acestui an cu o fază de consultări preliminare și care ar urma…
Vezi articolul

Profesorul Doru Căstăian: Subiectele de la ştiinţe socio-umane şi ȋn special cele de logică nu reușesc să verifice atingerea de către elevi a competenţelor. Trebuie să ȋncetăm să facem lucrurile aşa / Elevul a ajuns să nu vrea să ştie şi să poată, ci doar să ia bacul şi să scape mai repede

Subiectele date la Bacalaureat, la disciplinele socio-umane, nu verifică exact ceea ce ar trebui să verifice: atingerea competențelor de către elevii care au parcurs liceul. Asta susține profesorul Doru Căstăian,…
Vezi articolul

Elevii români percep discriminări față de femei, bătrâni sau reprezentanți ai minorităților în mai mare măsură decât colegii lor europeni / Profesorii cred că școala oferă șansa învățării pe teme civice sau europene, dar se simt mai puțin pregătiți să predea astfel de subiecte – studiu

Tinerii din 20 de țări și teritorii europene manifestă un atașament covârșitor față de identitatea lor europeană, iar cei din România se simt europeni mai mult decât media și așa…
Vezi articolul