Rata abandonului școlar la final de gimnaziu – de 3 ori mai mare la sate decât la nivel național, în 2021-2022 / Situație ieșită din comun la oraș: mai mulți elevi din cohortă au încheiat, în 2022, clasa a VIII-a decât s-au înscris la pregătitoare – Raport

2.096 de vizualizări
Foto: © Vadreams | Dreamstime.com
Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, însă, în mediul rural, este de aproape 3 ori mai mare, o diferență care s-a accentuat față de anii anteriori, după cum relevă cel mai nou „Raport privind starea învățământului preuniversitar”, publicat de Ministerul Educației și aferent ultimului an școlar. Același document arată că, în 2021-2022, la oraș numărul elevilor care au absolvit gimnaziul este mai mare decât cel al elevilor din cohortă care începuseră clasa pregătitoare cu 9 ani înainte, situație neîntâlnită în rândul cohortelor anterioare.

Astfel, raportul consemnează că, dintre cei peste 183.000 de elevi înscriși în clasa pregătitoare 2013-2014, au absolvit clasa a VIII-a circa 168.000, iar aproximativ 5900 au rămas repetenți. Din totalul elevilor înscriși în clasa I cu 8 ani în urmă (referință folosită pentru comparație cu cohorte anterioare, fără clasă pregătitoare), analiza ME 5,4% se înscriu la abandon pentru ciclul primar și gimnazial. Procentul  include elevii cu situație școlară neîncheiată, exmatriculați, cazuri de deces sau migrație.

Această pondere de 5,4% este cea mai scăzută în mai bine de un deceniu, potrivit datelor oferite de minister. Comparativ, abandonul pentru ciclul primar și gimnazial era de 19,2% în cazul cohortei care a terminat gimnaziul în 2010-2011 și de 13,8% în cazul celei care a încheiat cu cinci ani în urmă, în 2017.

Sursa: Raport ME 2022-2023

Situația este, însă, mult mai gravă în cazul elevilor din mediul rural. Aici, ponderea abandonului este de 3 ori mai mare decât cea la nivel național: 15,3% pentru cohorta care a încheiat clasa a VIII-a în 2021-2022, ultimul an școlar afectat de pandemia Covid-19.

Mai precis, din totalul de 84.670 de elevi din mediul rural înscriși în clasa pregătitoare în 2013-2014, au absolvit 68.132 de elevi (3.599 au rămas repetenți).

Sursa: Raport ME 2022-2023

Diferența de pondere este mult mai ridicată decât în anii anteriori:

  • În 2020-2021, la o pondere națională a abandonului la final de gimnaziu de 7,4%, rata în rural a fost de două ori mai mare, de 14,6%
  • În 2019-2020, la o rată națională de 10,8%, rata la nivel național era de 17,1%
  • În 2018-2019, la o rată națională a abandonului la final de gimnaziu de  12,2%, în mediul rural rata era de 18,9%

Tot anul 2021-2022 se remarcă drept primul an, din perioada recentă (date disponibile pentru rural-urban apar începând 2018-2019) , în care, la orașe, au absolvit clasa a VIII-a mai multi elevi decât s-au înscris în școala primară – în acest caz cu nouă ani înainte, cu în clasa pregătitoare.

Astfel, la nivel urban, în 2013-2014 s-au înscris în clasa pregătitoare 98.963 de elevi. După 9 ani, au absolvit clasa a VIII-a cu 842 mai mulți elevi (99.805), numărul repetenților fiind de 2.251. Aceasta înseamnă că, de fapt, rata abandonului la final de ciclu primar și gimnazial a fost una negativă (-3,1%).

Foto: © Vadreams | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


5 comments
  1. Dar chiar nu v-ati dat seama ca aici ajungem???
    Populatia tarii scade. Mergeti pe firul lui „de ce” si veti fi „socati”:
    romanii emigreaza
    romanii nu mai cred in institutia casatoriei, nu-si mai intemeiaza familii
    romanii aleg cariera decat sa faca copii
    romanii nu-si permit sa faca copii
    romanii nu-si permit sa trimita copiii la scoala „gratuita” de stat
    Rezultatele dezastruoase incep sa se vada.

  2. Romania:
    Tara unde pt abandon scolar nu bate nimeni la poarta părinților. Nu ii da nimeni in judecata pentru ca își lipsesc copii de educatie.
    Dar daca cumva ii muta in sistem homeschooling, ii paşte puşcaria.
    Funny.

  3. Cum e posibil să abandonezi ceva ceva ce este obligatoriu? Poate e prost aleasă denumirea de „rata abandonului”, eu cred că mai degrabă se referă la rata neabsolvirii…

  4. Ăștia se miră că apa e rece și e udă.

    E simplu: sunt mai mulți absolvenți la oraș decât au fost înscriși în CP pentru că familiile lor s-au mutat de la sat la oraș, căutând o viață mai bună sau cel puțin un loc de muncă decent.

    Și ce e cu mirarea asta legată de sat?! Sărăcia e lucie, copiii lucrează cot la cot cu părinții, abandonează fix cei care au cea mai mare nevoie de sprijin dar de, sunt copii de ”asistați social” și societatea română îi respinge din start ca rebuturi. Ce așteptări reale aveți?! Unde sunt programele țintite fix pe problemă? Răspuns – nu există. De ce? Pentru că părinții lor sunt săraci – majoritatea, cum am spus, ”asistați social”, paria societății, iar pentru reducerea sărăciei nu există nici empatie, nici programe reale. Așa că acei copii reiau ciclul sărăciei, abandonând școala ca să câștige o pâine chinuită, și nu ies niciodată din acest cerc vicios.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Situația în căminele studențești din România: o mașină de spălat pentru 58 de studenți, un loc de preparare a hranei pentru fiecare 75 de studenți, curățenie zilnică în doar 6% dintre căminele universităților participante la o analiză pe această temă – ANOSR

În doar 6,3% dintre căminele celor aproape 40 de universități românești participante la o analiză a Alianței organizațiilor studențești (ANOSR) se desfășoară zilnic servicii de curățenie. Tot în cămine, o…
Vezi articolul

Informatica – studiată mai mult de fetele din România comparativ cu alte țări europene, dar nivelul de interes al tinerelor față de acest domeniu rămâne scăzut la nivel european, comparativ cu cel al băieților – studiu Google

România înregistrează, comparativ cu alte țări europene, un procent mai ridicat de fete/femei care studiază informatica, însă, la nivel european, nivelul interesului pentru informatică este, în rândul tinerelor, mult sub…
Vezi articolul
Inspecția specială

Problema pensionării profesorilor, în prag de început de an școlar: 18.000 de cadre didactice sunt în categoria de peste 60 de ani. Este o realitate pensionarea în contextul pandemiei – Marius Nistor, lider sindical

Pensionarea profesorilor de peste 60 de ani, de teama îmbolnăvirii sau din cauza necesității adaptării la predarea online, “este o realitate”. “Am colegi care au cerut pensionarea anticipată, pentru că…
Vezi articolul

Babeș-Bolyai – lider detașat printre universitățile românești în cea mai nouă ediție a clasamentelor Times Higher Education după domenii de studiu / Instituțiile locale – prezență limitată în rankingurile pentru 2023, preponderent în jumătatea inferioară / Din nou prezență zero la Drept

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca are cea mai puternică prezență, dintre universitățile românești, în ultima ediție a clasamentelor Times Higher Education după domenii de studiu, cu apariții în nouă dintre cele…
Vezi articolul

Limba engleză, matematica și știința, însoțite de combinații de studii sociale și științe umaniste, pe nivel de interes și competență a elevului – elementul central în curriculumul „de liceu” în Singapore, țara cu cel mai bun scor la PISA 2022

Limba engleză, pachete de materii ce combină studii sociale cu „expunerea” la științe umaniste, matematica și științele reprezintă structura centrală a curriculumului în clasele superioare ale învățământului secundar din Singapore,…
Vezi articolul