Rectoriada III. Cine sunt rectorii care vizează al treilea mandat, politicienii care conduc universități și cazul aparte al Politehnicii, unde alegerile au loc cu 6 luni înainte de expirarea mandatului

Portița introdusă în legea educației de miniștrii Costoiu și Pricopie devine astăzi calea pentru al treilea mandat de rector pentru 10 dintre șefii instituțiilor de învățământ superior de stat din România. Paradoxal, unii dintre “tinerii rectori” care în 2012 au beneficiat de limitarea la două a mandatelor înaintașilor vor să devină ei înșiși rectori fără limite de ani.

Mascate de forfota alegerilor prezidenţiale, alegerile din universităţi sunt scena predilectă a unor clasici. Acum vor al treilea mandat, speculând o modificare a Legii Educaţiei făcută de PSD.

Potrivit surselor Edupedu.ro, următorii rectori vor să candideze acum, când se pregătesc alegerile în universități, pentru al treilea mandat prevăzut de lege doar ca excepție pentru cei care s-au suspendat în mandatele anterioare:

  • Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce, potrivit Revista 22. Lile ar fi intenționat să candideze la Primăria Arad din partea PSD, scrie putereaacincea.ro.
  • Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș, care a cunoscut numeroase proteste din partea liniei maghiare pentru refuzul de a înființa facultate în limba maghiară. În cazul său, cel de-al treilea mandat ar urma să fie de fapt primul plin în fruntea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018
  • Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, ministrul PSD al Culturii în prezent și fost ministru interimar al Educației
  • Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației rămas în memoria publicului pentru numeroasele greșeli gramaticale, cel care a implementat planurile lui Liviu Pop de a avea manuale realizate de editura unică a statului
  • Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov. Detalii aiciâ
  • Ioan Bondrea – rectorul Universității Lucian Blaga din Sibiu
  • Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL
  • Remus Pricopie – decizia încă nu este luată, în cazul său, potrivit surselor Edupedu.ro. Pricopie este rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta, cel în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat
  • Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat
  • Sorin Cîmpeanu – rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, fost ministru al Educației în guvernul Ponta, președinte al Consiliului Național al Rectorilor, astăzi deputat al partidului lui Victor Ponta, PRO România
Straniul caz al Universității Politehnica din București, unde alegerea rectorului se face cu 6 luni înainte de expirarea mandatului
Foto: Facebook/ Mihnea Costoiu

Alegerile pentru funcția de rector au loc la Universitatea Politehnica din București pe 28 octombrie 2019, deși mandatul actualului rector expiră în martie 2020.

Rector este Mihnea Costoiu, aflat acum la al doilea mandat. Costoiu candidează pentru al treilea mandat, beneficiind de portița pe care chiar el a creat-o, prin modificarea legii educației: concret, Guvernul Ponta cu Mihnea Costoiu ministru delegat pentru Învățământ Superior și Remus Pricopie ministru pentru Învățământul Preuniversitar a modificat legea 1/2011 pentru a le da posibilitatea rectorilor care se suspendă din mandatul de rector să candideze și pentru un al treilea mandat. Costoiu s-a suspendat din mandat pentru a fi ministru.

Potrivit surselor Edupedu.ro, motivul pentru care Politehnica a stabilit încă din vară demararea alegerilor, deși mandatul lui Costoiu expiră abia în martie 2020, este următorul: Ecaterina Andronescu le-a dat mandat deputaților social-democrați, în iunie, să voteze “pentru” limitarea mandatelor de rector, alături de USR. Convinși că Andronescu își va duce la capăt planul de a limita mandatele de rector prin susținerea proiectului de lege al USR, reprezentanții Universității Politehnica s-au grăbit să demareze procedurile de alegeri universitare. Astfel, modificarea legii nu s-ar fi putut aplica proceselor elective care au început deja, spuneau atunci șefii universităților. Detalii aici

Mihnea Costoiu a preluat conducerea Universității Politehnica din București în 2012, înlocuind-o pe Ecaterina Andronescu. Fără doctorat și fără a fi profesor universitar, Mihnea Costoiu vizează acum al treilea mandat de rector și a fost ministru al Cercetării, în guvernul Ponta.

Contactat de Edupedu.ro, Mihnea Costoiu a declarat că alegerile pentru funcția de rector se vor desfășura la Universitatea Politehnhica din București (UPB) în luna octombrie 2019, și nu la începutul anului – așa cum s-a întâmplat în mandatele anterioare.

Modelul a fost preluat de la Universitatea de Vest din Timișoara și respectă principiul din universitățile americane și europene. Obiectivul este să asigurăm o tranziție mult mai facilă între mandate. Universitatea de Vest din Timișoara a făcut așa acum 4 ani, Agronomia va face la fel, Brașovul va face la fel”, a declarat Costoiu, pentru Edupedu.ro.

S-a discutat în Consiliul Național al Rectorilor această idee a tranziției mai facile, pentru că durează mult de când se predă până se preia un mandat. Nu se pune problema încălcării legii”, a adăugate Costoiu, care a precizat că “decalarea alegerilor nu este doar pentru o poziție, ci pentru toată facultatea. Toată lumea este aleasă în avans. Pe acest principiu, rectorul ales intră în noua poziție în luna martie, dar el are 4-5 luni de pregatire a echipei”.

Rectorul de la Munchen a fost decis de bordul universității cu 1 an și jumătate înainte. (…) Așa se întâmplă și în marile companii, așa se întâmplă și în Comisia Europeană, acesta a fost modelul”, a adăugat Costoiu.

Rectorul UPB a precizat pentru Edupedu.ro că decizia declanșării în avans a alegerilor a fost luată “în ședința de senat din iunie-iulie”.

Întrebat de ce vizează al treilea mandat, Costoiu a afirmat: “Chiar cred că pot să continui proiectele pe care le-am început”.

Evident că poate să existe [și o altă viziune de dezvoltare a UPB – n.red.], că nu sunt de neînlocuit. Care e motivația mea cea mai importantă? Noi suntem într-un plin proces de dezvoltare: în al doilea mandat, am pus universitatea în contact cu tot ce înseamnă universități europene și americane. Suntem singura instituție din România care a intrat în Planul Juncker, în care România a depus peste 2.800 de proiecte. Politehnica din București a fost singurul proiect aprobat, care înseamnă practic câștigarea independenței financiare a universității. Acesta este unul dintre proiectele pentru care am decis sa merg mai departe”, a continuat Costoiu.

Rectorul UPB a afirmat că intrarea în Planul Juncker “înseamnă că noi beneficiem de un grant și de un împrumut garantat de Comisia Europeană, care împrumut e la valoare de circa 20% din ce se împrumută Guvernul României, după un audit de 3 ani și jumătate, cu garanția CE, și suntem în faza în care să demarăm acest proiect”.

Amintim că Mihnea Costoiu este unul dintre tinerii care în 2012 au beneficiat de limitarea mandatelor de rector la strict 2, preluând șefia Politehnicii de la Ecaterina Andronescu.

Până în 2011, rectorul era ales de o mână de oameni din senatul universității. Întâmplarea face ca, la noi, senatul universitar să fie mare. Dar acum nu mai este cazul, legea prevede că rectorul este ales de toată suflarea universității. Fac comparația cu primarul, la primar este limită de mandat? Deci dacă principiul este acela democratic al votului, eu nu văd o problemă”, declarat Costoiu.

Cum explică Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului Național al Rectorilor, intenția de a fi rector pentru al treilea mandat
Ioan Abrudan, Leonard Azamfirei, Sorin Cimpeanu, Marilen Pirtea, la intalnirea Delegatiei Romaniei cu Ministrul de Externe din Capul Verde, pentru sustinerea candidaturii Romaniei la CS ONU / Foto: Facebook/ Sorin Cimpeanu

Mandatul de rector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV) deținut de Sorin Cîmpeanu expiră în februarie 2020. De altfel, în 2016 alegerile de conducere în Agronomie au fost organizate pe 5 februarie 2016 (detalii aici). De data aceasta, alegerile se vor oganiza în luna decembrie, cu 3 luni înainte de expirarea mandatului (Sursa și detalii).

Și USAMV a organizat referendumul de stabilire a modalității alegerii rectorului (prin vot sau prin concurs) încă din aprilie 2019, la fel ca Universitatea Politehnica din București. Alegerile pentru funcția de rector au loc în decembrie 2019

Contactat de Edupedu.ro și întrebat câte universități organizează procesul de alegeri mai repede decât anii trecuți, Sorin Cîmpeanu, care este și președintele Consiliului Național al Rectorilor (CNR), a declarat că “nu am o situație concretă, pentru că nu am considerat că este niciun fel de eroare în a organiza în termeni legali procesul de alegeri și, ca atare, nu am solicitat o raportare din partea universităților cu privire la calendarul alegerilor. În plus, este și autonomia universitară, deci fiecare universitate respectând legea și cu un calendar aprobat de Senat, va organiza procesul de alegeri”.

Oricum, mandatul rectorului ce va fi ales se va prelua după expirarea duratei de 4 ani a mandatului rectorului în funcție. La Universitatea de Agronomie vom avea un vot pentru desemnarea rectorului în luna decembrie și mandatul expiră la finalul lui februarie”, a declarat Cîmpeanu.

Deocamdată, la USAMV nu s-a închis perioada de depunere a candidaturilor și nici eu nu mi-am depus candidatura, cu atât mai puțin alți colegi”, a continuat acesta.

Întrebat de ce candidează pentru a treia oară, beneficiind de o portiță existentă în lege, Cîmpeanu a afirmat că, “după apariția legii 1, rectorii sunt aleși de întreaga comunitate academică: absolut toate cadrele didactice și de cercetare, plus 25% studenții”.

Pentru a-mi continua proiectele începute. Sunt multe proiecte: este proiectul de consolidare a infrastructurii, este cel de dezvoltare a internaționalizării, cu tot ceea ce cuprinde termenul de internaționalizare – de la mobilități studențești, până la parteneriate între universități și participarea în rețele europene de universități, la creșterea impactului revistelor științifice ale universității prin parteneriate interdisciplinare cu cercetători de renume din afara țării. Un alt aspect: consolidarea legăturii cu mediul socio-economic în vederea creșterii angajabilității absolvenților universității noastre. Consolidarea rolului USAMV București de motor al dezvoltării locale și regionale. Adăugăm creșterea calității în cercetarea știintifică și cred că sunt suficient de multe și clare obiectivele, în cazul în care m-aș decide să candidez pentru un nou mandat de rector”, a continuat Cîmpeanu.

La precizarea că aceste sunt mai degrabă obiective generale, care pot fi puse și la primul mandat, Cîmpeanu a replicat pentru Edupedu.ro că “o universitate este o entitate extrem de dinamică. Toate aceste obiective sunt obiective pe care ar trebui ca o universitate responsabilă să le aibă permanent în atenție. Nicio universitate din lume nu poate spune că a făcut suficient de mult cu privire la aceste 5 obiective pe care le-am menționat. Universitățile sunt cele mai dinamice structuri și întotdeauna vor trebui să fie un motor al progresului”.

Întrebat dacă, în opinia sa, există pericolul ca România universitară să revină la situația din anii ’90, odată cu posibilitatea de a fi rector un număr nelimitat de mandate, Cîmpeanu a răspuns: “Rectorul trebuie să fie în primul rând un manager care să poată gestiona toate aceste lucruri în interesul comunității academice. O universitate responsabilă își alege rectorul în funcție de aceste deziderate importante pentru orice comunitate academică formată în primul rând din studenți și apoi din cadre didactice și cercetători. Acesta ar trebui să fie singurul criteriu care să stea la baza unei alegeri optime a unui rector într-o universitate din România sau din orice alta țară”.

Nu mi-am propus niciodată o anumită durată, dupa cum nu mi-am propus nici alte poziții pe care le-am acceptat sau nu, în funcție de context și de apreciere în raport cu obiectivele pe care vi le-am menționat. Uneori am acceptat să fiu ministru al educației, alteori nu am acceptat. După ce am finalizat mandatul în luna noiembrie 2015, absolut, dar absolut toate guvernrele care au urmat mi-au propus poziția de ministru al educației, începând cu primul guvern Cioloș și continuând cu toate celelalte. Există o balanță cu plus și minus pe care trebuie să și-o facă orice om ce se pretinde responsabil. Spre exemplu, în noiembrie 2015 în ajunul alegerilor universitare mi s-a părut mult mai important să îmi pot continua obiectivele ca rector într-o universitate de prestigiu. Am considerat că pot face mai mult pentru învățământul superior în acest fel, decât din poziția de ministru al educației pentru maxim un an. Și exemplele pot continua. În 2017 am considerat că este spre prestigiul României să ocup funcția de președinte al celei mai mari rețele la nivel european, Agenția Universitară a Francofoniei, decât să accept un mandat de ministru al educației”, a continuat acesta.

Cîmpeanu a precizat că mandatul de președinte al Agenției Universitare a Francofoniei “se termină în mai 2021, cu o adunare generală în care rectorii celor 944 de universități membre vor prezenți la București, în cadrul unui eveniment de maximă anvergură academică. Nu voi candida la un alt mandat de președinte al Agenției Universitară a Francofoniei”.

Există exemple de candidat unic, care a ieșit pe locul 2. Sunt rectori care au dus universitatea pe un trend ascendent, indiferent de numărul de mandate, după cum și situații în care rectorii au dus universitățile în prăpastie printr-un număr mare de mandate. Nu vreau să nominalizez”, a încheiat Cîmpeanu.

Argumentele rectorului Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, pentru al treilea mandat: Nu știu dacă este sănătoasă tactica
Foto: Facebook

La Universitatea de Vest din Timișoara, alegerile pentru funcția de rector vor avea loc în decembrie 2019, iar mandatul expiră în martie. De remarcat că același ecart între data alegerilor și preluarea mandatului a existat la UVT și în 2016.

Nu știu dacă este sănătoasă tactica [de a putea fi rector un număr nelimitat de mandate – n.red]. Există cu siguranță un moment în care nu mai poți să aduci un plus instituției, dar asta depinde de persoană, de cei din jurul său, de colectiv, nu aș standardiza în număr de ani cuantificabil acest moment. Altfel, să mergem cu principiul în continuare: primarii să aibă și ei un număr limitat de mandate, parlamentarii la fel. De ce să limităm doar pentru o anumită categorie?”, a declarat Pirtea, pentru Edupedu.ro.

Întrebat de ce va candida pentru a treia oară la funcția de rector, beneficiind de o portiță adusă legii de guvernul social-democrat condus de Victor Ponta, Marilen Pirtea, care este parlamentar liberal, a spus: “în primul rând, nu am luat decizia de a candida a treia oară, voi avea o consultare cu colegii. Dar pentru că s-au început niște proiecte acum 7 ani, unele finalizate, altele în derulare din cauza hățișului birocratic românesc. Dacă discutăm legalitatea aspectului, lucrurile sunt legale. Întreruperea mandatului se face cu aprobarea Senatului, dar numai dacă există un ordin de ministru care aprobă suspendarea din funcția de rector”.

Pirtea a precizat pentru Edupedu.ro că nu va folosi suspendarea din primul mandat de rector pentru a candida a treia oară la șefia universității. “Eu am o altă suspendare, de anul trecut, când am fost membru în delegația Ministerului de Externe de promovare a României pentru obținerea unui loc de membru permanent în Consiliul de Securitate ONU. A câștigat Estonia, atunci, dar să ne amintim de chestiunea mutării ambasadei la Ierusalim (https://www.g4media.ro/tag/mutarea-ambasadei-la-ierusalim) și multe altele”, a continuat Pirtea.

În anii ’90 se alegeau rectorii de către un grup mic, care putea fi persuadat prin diverse tehnici de a duce votul în anumite direcții. Legea 1 spune că rectorul e ales de toate cadrele didactice și deja când te aleg 1000 de oameni e greu să spui că există o anumită zona de influență”, a declarat Marilen Pirtea.

Informații de background

Guvernul Ponta, cu miniștrii ai Educației Remus Pricopie și Mihnea Costoiu, a schimbat legea educației în 2014 printr-o ordonanță de urgență care le dă rectorilor posibilitatea de a sta în funcții fără limită de mandate.

Amintim că Consiliul Național al Rectorilor din România a salutat atunci posibilitatea de a conduce pe viață universitățile de stat, după cum relata HotNews.ro.

Cine semna în 2014 comunicatul CNR care saluta eliminarea limitelor de mandat:

Presedinte
Prof.univ.dr. Cimpeanu Sorin Mihai
Rector, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Vicepresedinti
Prof.univ.dr.Abrudan Ioan Vasile
Rector, Universitatea “Transilvania” din Brasov
Prof.univ.dr.Bondrea Ioan
Rector, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Prof.univ.dr.Darie George
Rector, Universitatea Politehnica din Bucuresti
Prof.univ.dr.Dediu – Sandu Dan
Rector, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
Prof.univ.dr.Dumitrescu Corina Adriana
Rector, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti
Prof.univ.dr.Nastase Pavel
Rector, Academia de Studii Economice din Bucuresti
Prof.univ.dr.Folcut Ovidiu
Rector, Universitatea Romano-Americana din Bucuresti
Prof.univ.dr.Giurma Ion
Rector, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi
Prof.univ.dr.Pirtea Marilen Gabriel
Rector, Universitatea de Vest din Timisoara
Prof.univ.dr.Pop Ioan Aurel
Rector, Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr. Sinescu Ioanel
Rector, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti
Secretar General
Prof.univ.dr.Breaz Valer Daniel
Rector, Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia”

Sursa Foto cu Valentin Popa: Inquam Photos

Sursa Foto cu Ioan Bondrea: turnulsfatului.ro

 

Total
36
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole recomandate

Radu Gologan, despre proiectul prezidențial pe educație: O formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând și mai au și greșeli

Raportul România educată lansat de președintele Klaus Iohannis este “un fel de formă fără fond, pentru că lucrurile care se pot face concret nu sunt explicate nicicum, nicicând”, spune Radu…
Vezi articolul

Vid în Educație, în ziua în care universitățile și-au deschis porțile pentru un nou an universitar. Un an cu un ministru plin, unul demisionar și 2 interimari la Educație

Universitățile își deschid astăzi oficial porțile, pentru a începe un nou an universitar într-un moment politic fără precedent: la educație nu există nici măcar ministru interimar. Portofoliul Educației este suspendat…
Vezi articolul