Competențele digitale insuficiente și părăsirea timpurie a școlii –  incluse printre cauzele-cheie ale deficitului de forță de muncă din România, alături de fenomene precum migrația masivă a populației active – analiză PwC-AmCham / O problemă “de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

1.123 de vizualizări
Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.com
Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii și întărirea programelor de consiliere în carieră în școli, mai ales în zonele defavorizate, se numără printre recomandările-cheie pentru România în eforturile ei de a ameliora problemele majore de pe piața forței de muncă, recomandări formulate într-un raport realizat de compania PwC pentru Camera de Comerț Americană în România (AmCham). Documentul listează problema părăsirii timpurii a școlii și discrepanțele între ce învață și ce ajung să lucreze tinerii în contextul principalelor cauze ale deficitului de forță de muncă, alături de probleme precum scăderea populației, cauzată în principal de emigrare – fenomen ce se resimte în special în populația activă. 

Potrivit analizei citate, publicate luna aceasta, economia României a crescut de aproximativ 2 ori după aderarea la UE, dar dezvoltarea economică și socială se simte în anumite zone mult mai mult decât în altele. La nivel UE, productivitatea muncii a crescut în România, dar rămâne în continuare în urma țărilor mai dezvoltate și a mediei europene. 

  • În tot acest timp, analiza PwC, folosind date ale Eurostat/Comisiei Europene, punctează că este de așteptat ca populația României să scadă cu încă un milion de persoane între 2020-2030, reprezentând în cea mai mare parte populație activă. Și aceasta, după ce pierderea demografică a fost de circa un milion de persoane și în perioada 2010-2020.
Prognoza privind evolutia demografica – Sursa: Raport PwC pentru AmCham

Aceasta este, potrivit sursei citate, una dintre cauzele deficitului actual de forță de muncă: 70% dintre emigranți reprezintă forță de muncă activă, cu vârste între 15 și 44 de ani.

În acest context plasează analiza menționată o altă problemă – cea a părăsirii timpurii a școlii. Raportul folosește date Eurostat aferente anului 2021, potrivit cărora rata părăsirii timpurii a școlii – 15,3% în 2021, este cea mai ridicată la nivel UE, unde media este de 9,7%. În același timp, România apare ca a doua țară după Italia, la nivel UE, din punct de vedere al ratei NEET (tineri care nu sunt încadrați în sistemul de educație și care nu muncesc) – rată de 18%, comparativ cu 10,8% media UE.

Rata parasirii timpurii a scolii si rata NEET, Romania vs. UE – Sursa: Raport PwC-AmCham

Pe lângă acestea, raportul notează și discrepanțe între studiile urmate de tineri și încadrarea lor pe piața muncii. 

Analiza PwC, despre rata NEET ridicată și despre discrepanțele în materie de competențe formate în școală:

  • “Rata tinerilor NEET a rămas una dintre cele mai ridicate din UE și a crescut cu 3,2 pp între 2020 și 2021, în România, de la 14,8% la 18,0%. Acest lucru evidențiază progresul limitat al României în abordarea provocărilor privind sistemul educațional.” 
  • “În plus, ponderea adulților care participă la activități educaționale este printre cele mai scăzute din UE, respectiv 4,9% în 2021 și doar 28% au competențe digitale de bază (comparativ cu media UE de 54% în 2021).”
  • “Mai mult, persistă penuria de forță de muncă și discrepanțe dintre competențele cerute. Aproximativ 36% dintre angajați nu lucrează în domeniul studiilor lor (media UE 28,6%).”
Corelare PISA 2018-DESI 2022 / Sursa: Raport PwC-AmCham

Totodată, este făcută o corelație între rezultatele testărilor PISA 2018, realizate de OCDE, și utilizarea instrumentelor digitale, corelație ce “evidențiază o provocare majoră în procesul de digitalizare a economiei României”, țară care raportează cele mai slabe rezultate la nivel european atât în cazul PISA, cât și în cazul Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI 2022).

Coroborând aceste cifre cu alte date referitoare la evoluția demografică, socială și economică a României, analiza citată arată că deficitul de forță de muncă, estimat la 145.000 de persoane în 2022, ar putea ajunge la 224.000 de persoane în anul 2026, în lipsa unor măsuri imediate. Iar sectoarele cu cele mai mari deficite sunt industria prelucrătoare, transporturile și IT&C.

În acest context, raportul apreciază că 70% din deficitul total de forță de muncă se regăsește în câteva regiuni, anume cele dezvoltate – București-Ilfov și județe precum Cluj, Timiș, Arad, Brașov, Sibiu sau Prahova. 

Acestea sunt cauzele pentru care competențele digitale și rata părăsirii timpurii a școlii sunt listate printre provocările pentru care trebuie să se caute răspuns,deoarece “România are o problemă complexă, de ordin structural și pe termen lung, respectiv: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă”. 

Pe lângă alte măsuri ce țin de fluxul de lucrători străini, prelungirea duratei de viață active și ocuparea în rândul segmentelor inactive, documentul propune o serie de recomandări și pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor. Acestea vizează și temele legate de educație, dar și sprijin precum stimulente pentru transport.

Recomandarile formulate în analiza PwC-Amcham – Sursa: AmCham

Propuneri pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor:

  • “Crearea de oportunități pentru dezvoltarea competențelor solicitate pe piața muncii (prin utilizarea fondurilor UE).
  • Încurajarea mobilității tinerilor către zonele economice dezvoltate prin stimulente precum transportul, cazarea și tichete pentru masă, în vederea accesării oportunităților de angajare.
  • Dezvoltarea și promovarea echipelor mobile de consiliere în carieră în școli/zone economice defavorizate pentru a informa asupra oportunităților pieței muncii.
  • Reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii: implementarea inițiativelor și a sistemelor de sprijin care vizează reducerea numărului de elevi care părăsesc școala prematur. Acest lucru poate implica intervenții specifice, programe de mentorat și furnizarea de resurse suplimentare pentru a sprijini retenția studenților și succesul academic al acestora.”

Foto: © Lovelyday12 | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


1 comment
  1. >>O problemă “de ordin structural și pe termen lung”: formarea, pregătirea și perfecționarea forței de muncă

    O problemă mult mai mare: PLATA forței de muncă. Dacă plătești, rămân în țară. Dacă nu, oricât de pregătiți (și cu atât mai mult cu cât sunt mai pregătiți) vor pleca în altă parte.

    Restul sunt povești.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

CALENDAR Începe sezonul pentru alegerea rectorilor în universitățile românești, pentru următorii cinci ani / Anca Buzoianu deschide calea – realeasă pentru un nou mandat la conducerea UMF Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca

Scrutinul pentru funcția de rector, desfășurat luni la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, unde rectorul în exercițiu, Anca Buzoianu, a candidat pentru un nou mandat, deschide…
Vezi articolul

Fondul pentru situații speciale, la dispoziția ministrului Educației: O mână de universități au folosit, în 2021 și 2022, peste jumătate din banii din FSS cheltuiți în întregul învățământ superior / Universitatea de Agronomie condusă de fostul ministru Cîmpeanu – în top, inclusiv cu bani pentru conferințe de securitate

Un număr restrâns de universități din România atrag cea mai mare parte banilor pe care, potrivit legii, Ministerul Educației îi poate aloca dintr-un fond special, aflat la dispoziția ministrului, destinat…
Vezi articolul

Elevii români percep discriminări față de femei, bătrâni sau reprezentanți ai minorităților în mai mare măsură decât colegii lor europeni / Profesorii cred că școala oferă șansa învățării pe teme civice sau europene, dar se simt mai puțin pregătiți să predea astfel de subiecte – studiu

Tinerii din 20 de țări și teritorii europene manifestă un atașament covârșitor față de identitatea lor europeană, iar cei din România se simt europeni mai mult decât media și așa…
Vezi articolul

Rata abandonului școlar la final de gimnaziu – de 3 ori mai mare la sate decât la nivel național, în 2021-2022 / Situație ieșită din comun la oraș: mai mulți elevi din cohortă au încheiat, în 2022, clasa a VIII-a decât s-au înscris la pregătitoare – Raport

Rata abandonului școlar la sfârșitul gimnaziului a atins, în anul 2021-2022, cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu, însă, în mediul rural, este de aproape 3 ori mai mare, o…
Vezi articolul

Greva profesorilor și PNRR au provocat o alocare bugetară de 4,3% din PIB pentru Educație pentru anul 2024, cea mai mare din ultimii cel puțin 20 de ani, dar cu 36 de miliarde de lei mai mică față de prevederile legii Deca-Iohannis

Ministerul Educației a publicat pe Facebook un anunț prin care susține că a crescut alocarea pentru Educație în bugetul pentru anul 2023 până la echivalentul a 4,3% din PIB. Proiectul…
Vezi articolul