Financial Times: Femei sfidătoare luptă cu autocrați îmbătrâniți și politicieni de camarilă: Maia Sandu în Moldova, Svetlana Tihanovskaia în Belarus, Zuzana Caputova în Slovacia, protestele femeilor în Polonia

167 de vizualizări
Faptul că Maia Sandu a devenit duminică prima femeie aleasă în funcția de președinte al Moldovei ilustrează o tendință care se extinde și dincolo de granițele acestei foste republici sovietice înghesuite între România și Ucraina. În Belarus, Polonia și alte țări ale fostului bloc comunist, conducătoare și activiste ale opoziției se află în fruntea mișcărilor pentru schimbare politică în niște state autoritare, iliberale și prost guvernate, scrie The Financial Times, citată de Rador.

Această schimbare accelerată perturbă tipare înrădăcinate chiar și din prima jumătate a secolului 20 ori din era comunistă. În acele vremuri femeile din Europa Centrală și de Est (ECE) erau mereu sub-reprezentate la vârful politicii profesioniste și al mișcărilor sociale independente. O oarecare schimbare a fost vizibilă în urma revoluțiilor pro-democrație din 1989, dar ea a fost mai degrabă limitată.

Un factor aflat la originea tendinței este acela că autocrații îmbătrâniți și politicienii de camarilă ai regiunii – bărbați – nu au reușit să țină pasul cu transformarea valorilor sociale și modernizarea culturală începute din anii ’90. Un altul îl reprezintă prevalența corupției, guvernării incompetente, politicianismului extrem și abuzurilor contra statului de drept. Acestea constituie un avantaj pentru femei, întrucât imaginea lor politică a rămas nepătată, în cele mai multe cazuri carierele lor dezvoltându-se în afara establishment-ului politic, de afaceri și clerical al regiunii, dominat de bărbați.

Citește analiza integrală pe G4Media.ro


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Dragos Iliescu / Foto: Facebook

Efectul Flynn în România, concluziile celui mai mare studiu cu privire la inteligența românilor. Dragoș Iliescu: Nivelul din 1989 a fost cel mai mare pe care România l-a avut în IQ, după care a urmat o prăbușire. Noi suntem astăzi, educațional, ca după Război

Performanțele cognitive ale românilor sunt astăzi la nivelul pe care îl aveam după Al Doilea Război Mondial. Concluzia aparține celui mai amplu studiu cu privire la evoluția scorurilor de inteligență…
Vezi articolul