Ministerul și iluzia că poate măsura sufletul unei școli – Claudia Osiceanu, profesoară de Limba și literatura română

822 de vizualizări
Consiliul Rectorilor
Foto: Pixabay.com
Există un moment în care un minister începe să creadă că poate măsura totul: competență, caracter, autoritate, leadership, vocație. Atunci apar grilele, itemii standardizați, platformele informatice și obsesia pentru procedură.

Noua metodologie pentru concursul de directori poartă exact această filosofie administrativă: totul trebuie cuantificat, controlat, arhivat, înregistrat audio-video și transformat în punctaj.

Ministerul Educației pare să transmită că problema școlii românești nu este lipsa de viziune sau degradarea relațiilor umane din sistem, ci faptul că încă nu avem suficiente proceduri.

Dar educația nu este o fabrică.

Iar o școală nu poate fi condusă doar prin tehnici de interviu și mecanisme standardizate.

În mod paradoxal, tocmai ceea ce ar trebui să fie esențial pentru un director – capacitatea de a inspira, de a crea o cultură a școlii, de a construi încredere – devine secundar.

Proiectul managerial nici măcar nu intră în media finală. Contează mai mult performanța într-un mecanism procedural decât forța unei idei despre educație.

Și atunci apare întrebarea incomodă:

  • Ce fel de directori dorește, de fapt, Ministerul Educației?

Oameni care să construiască școli vii?

Sau administratori capabili să funcționeze impecabil în interiorul unui sistem birocratic tot mai sofisticat?

Pentru că întreaga metodologie pare construită pe aceeași idee rece: neîncrederea în omul viu și înlocuirea lui cu procedura.

Totul trebuie verificat.
Totul trebuie standardizat.
Totul trebuie încadrat într-o grilă.

Este victoria administrației asupra spiritului educației.

În fiecare epocă, ministerele își aleg liderii după propria filosofie despre școală. Iar această metodologie pare să spună foarte clar că directorul ideal nu este cel care inspiră o comunitate, ci cel care se adaptează perfect mecanismului.

Un bun executant.
Un bun administrator.
Un om al sistemului.

Doar că școala nu trăiește din proceduri.

Școala trăiește din caractere.

Iar când Ministerul Educației începe să creadă că sufletul unei școli poate fi selectat prin teste standardizate și interviuri calibrate administrativ, apare inevitabil sentimentul că ne îndepărtăm tot mai mult de adevărata idee de educație.

____

Despre autor:

Claudia OSICEANU este profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”, București.


1 comment
  1. Mulți dintre ei si-au pierdut de mult busola sufletească.

    Niște bieți executanți ai unor ordine scrise (de AI de multe ori). Chiar dacă nu au nicio noimă trebuie îndeplinite cu orice chip.

    Prin reducerea la algoritm a școlii vor ca toți din subordine să devină niște mecanisme, fără niciun fel de identitate morală sau căldură sufletească.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Domeniile de studii universitare cu cei mai mulți studenți din România: Afacerile, ingineria, medicina se detașează în fața celorlalte / Dreptul, domeniu pentru care România lipsește din clasamentele internaționale, conduce din punct de vedere al ofertei de studii 

Doar șase domenii de licență, dintr-un total de circa 80 câte există în România, atrag un sfert dintre totalul studenților pe care îi pot primi, în anul I, universitățile din…
Vezi articolul

Școala pe repede înainte. Elevii români raportează printre cele mai mari scăderi, în rândul țărilor membre și candidate OCDE, în ceea ce privește sprijinul primit de la profesori în procesul de învățare. Diferențe majore 2012-2022 în cazul profesorilor care explică „până când lecția este înțeleasă” – analiză pe baza datelor PISA

Procentul elevilor români de 15 ani care spun că profesorii le explică o lecție până când aceasta este înțeleasă cum trebuie este sub media internațională, și cunoaște una dintre cele…
Vezi articolul

Medic dermatolog: Spălatul des pe mâini și dezinfectarea, recomandate pentru protejarea de coronavirus, îndepărtează bariera naturală a pielii împotriva virusurilor și bacteriilor. Să folosim crema de multe ori pe zi / Despre mitul cremelor cu gălbenele și eficiența reală a mănușilor

Este foarte important ca după ce dezinfectăm mâinile să hrănim pielea uscată deja, ca să refacem bariera lipidică împotriva virusurilor și bacteriilor. Sfatul vine de la medicul dermato-venerolog Ana-Maria Forsea.…
Vezi articolul