Ministerul și iluzia că poate măsura sufletul unei școli – Claudia Osiceanu, profesoară de Limba și literatura română

219 vizualizări
Consiliul Rectorilor
Foto: Pixabay.com
Există un moment în care un minister începe să creadă că poate măsura totul: competență, caracter, autoritate, leadership, vocație. Atunci apar grilele, itemii standardizați, platformele informatice și obsesia pentru procedură.

Noua metodologie pentru concursul de directori poartă exact această filosofie administrativă: totul trebuie cuantificat, controlat, arhivat, înregistrat audio-video și transformat în punctaj.

Ministerul Educației pare să transmită că problema școlii românești nu este lipsa de viziune sau degradarea relațiilor umane din sistem, ci faptul că încă nu avem suficiente proceduri.

Dar educația nu este o fabrică.

Iar o școală nu poate fi condusă doar prin tehnici de interviu și mecanisme standardizate.

În mod paradoxal, tocmai ceea ce ar trebui să fie esențial pentru un director – capacitatea de a inspira, de a crea o cultură a școlii, de a construi încredere – devine secundar.

Proiectul managerial nici măcar nu intră în media finală. Contează mai mult performanța într-un mecanism procedural decât forța unei idei despre educație.

Și atunci apare întrebarea incomodă:

  • Ce fel de directori dorește, de fapt, Ministerul Educației?

Oameni care să construiască școli vii?

Sau administratori capabili să funcționeze impecabil în interiorul unui sistem birocratic tot mai sofisticat?

Pentru că întreaga metodologie pare construită pe aceeași idee rece: neîncrederea în omul viu și înlocuirea lui cu procedura.

Totul trebuie verificat.
Totul trebuie standardizat.
Totul trebuie încadrat într-o grilă.

Este victoria administrației asupra spiritului educației.

În fiecare epocă, ministerele își aleg liderii după propria filosofie despre școală. Iar această metodologie pare să spună foarte clar că directorul ideal nu este cel care inspiră o comunitate, ci cel care se adaptează perfect mecanismului.

Un bun executant.
Un bun administrator.
Un om al sistemului.

Doar că școala nu trăiește din proceduri.

Școala trăiește din caractere.

Iar când Ministerul Educației începe să creadă că sufletul unei școli poate fi selectat prin teste standardizate și interviuri calibrate administrativ, apare inevitabil sentimentul că ne îndepărtăm tot mai mult de adevărata idee de educație.

____

Despre autor:

Claudia OSICEANU este profesoară de limba și literatura română la Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”, București.


1 comment
  1. Mulți dintre ei si-au pierdut de mult busola sufletească.

    Niște bieți executanți ai unor ordine scrise (de AI de multe ori). Chiar dacă nu au nicio noimă trebuie îndeplinite cu orice chip.

    Prin reducerea la algoritm a școlii vor ca toți din subordine să devină niște mecanisme, fără niciun fel de identitate morală sau căldură sufletească.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Cercetătorii trebuie să raporteze date obținute cu AI, să nu plagieze sau autoplagieze, să nu falsifice date – noul Cod de etică al personalului din Cercetare / Documentul, publicat cu întârziere de un an, nu prevede nimic referitor la hărțuire și sesizări anonime, ca în cazul eticii universitare

Cercetătorii trebuie să raporteze date obținute prin simulări pe calculator și utilizarea serviciilor de inteligență artificială, trebuie să nu confecționeze rezultate sau date, să respecte o serie de reguli extinse…
Vezi articolul

EXCLUSIV Mircea Miclea, despre proiectul legii educației din preuniversitar: Evaluarea Națională trebuie să rămână obligatorie. Cum nimic din notele obținute în gimnaziu nu mai contează, ci doar examenele de la admiterea la colegii, elevii se vor concentra să ia meditații de la cei care sunt acolo / Desființarea inspectoratelor școlare mi se pare o greșeală. Clientela politică este hrănită mai bine prin transformarea lor în deconcentrate

Proiectul noii legi a educației din preuniversitar lansat în urmă cu o zi de ministrul liberal Sorin Cîmpeanu a fost analizat în detaliu de profesorul Mircea Miclea, fost ministru al…
Vezi articolul

Toate bursele studenților să crească anual, să fie acordate burse sociale mai mari, să fie subvenționată chiria în funcție de veniturile studenților, recomandă experții Institutului de Științe ale Educației în cel mai recent raport Eurostudent / Anul trecut, Guvernul Bolojan a redus masiv bugetul de burse, apoi a aplicat și o plafonare

Experții Institutului pentru Științele Educației (IȘE) recomandă indexarea anuală automată a burselor studenților, creșterea valorii burselor sociale, subvenționarea chiriilor în funcție de veniturile acestora și extinderea reducerilor pentru transport. Propunerile…
Vezi articolul

Învățarea pe tot parcursul vieții, în România, prin ochii patronilor: multă teorie, viziune, legislație, cu prea puține efecte în practică, pe o piață cu legi volatile, inechitate și nepotrivire între cursuri și nevoi – rapoarte ale Confederației Patronale Concordia

Învățarea pe tot parcursul vieții, domeniu în care România se numără printre ultimele țări la nivel european, rămâne mai degrabă subiect de discuții, viziuni și planificări decât de acțiuni concrete,…
Vezi articolul