De mai mulți ani urmăresc rezultatele profesorilor de fizică la examenele de titularizare și definitivare. Am avut ocazia din 2017 să mă implic în formarea viitorilor profesori în cadrul Universității Babeș-Bolyai, unde conduc practica pedagogică la linia maghiară, iar în acest an în cadrul unui proiect inițiat de Federația Universitară Maghiară din Cluj-Napoca am colaborat la un program de pregătire a profesorilor de fizică pentru examenele de titularizare și definitivat. Proiect inițiat în special pentru disciplinele unde se observă o lipsă acută de profesori calificați: la disciplinele fizică, chimie și matematică. La fizică la acest program de 18 ore în perioada aprilie-iunie au participat 19 profesori din 7 județe ale țării. Astfel am avut ocazia să simt frustrările lor, profesori debutanți cu experiență de 1-3 ani, dar unii chiar cu experiență de peste 15 ani, cu multiple încercări la aceste examene.
Profesori calificați, dintre care mulți predau în școli din mediul rural, la școli gimnaziale. Profesori devotați, cu rezultate la concursuri școlare de fizică, având vocația pentru a sprijini talentele dintr-un mediu defavorizat în sistemul de învățământ românesc: cel rural. Am ținut legătura cu acești profesori și după aflarea rezultatelor de la examene și cu sprijinul acestora am realizat o analiză a rezultatelor la examenul de titularizare din perioada 2017-2024, 8 ani care ne arată tendințele ministerului educației de a sprijini profesorii de științe și în a atrage tinerii către profesia de dascăl. Am realizat acest studiu pe baza datelor prelucrate împreună cu Gergely Melinda, profesor de fizică-informatică la Odorheiu Secuiesc și dr. Papp Botond profesor titular de fizică la Reghin.
În primul rând doresc să menționez un aspect care afectează toți profesorii: modul de comunicare a rezultatelor. Rezultatele la cele două examene majore a profesorilor sunt comunicate cu numele și pot fi vizualizate retroactiv pentru ultimii 5 ani de către elevi, părinți, colegi. Rezultatele acestor examene obligatorii din 2 în 2 ani pot fi consecința unei zile nefaste, a unor probleme familiale, și astfel mulți injust devin ținta unor batjocoriri. Această practică a ministerului conduce la bullying a profesorilor din partea părinților, fenomen tot mai des întâlnit în învățământul românesc. S-a solicitat de mai multe ori ministerului secretizarea cu coduri a numelui candidaților, similar cu examenele susținute de către elevi. Ministerul dispune de mijloacele pentru secretizarea cu coduri a candidaților, solicităm și pe această cale ca pentru examenele profesorilor din vara anului 2025 să facă acest pas important pentru protejarea colegilor din sistem.
Trecând la cazul specific al profesorilor de fizică am analizat rezultatele la nivel național a profesorilor de fizică la concursul național de titularizare pe o perioadă de 8 ani, realizând statistici pe cele trei segmente de note specifice: note sub 5, note între 5 și 7 și note peste 7. (figura 1). Rezultatele au fost prelucrate după publicarea rezultatelor finale, folosind site-ul oficial al ministerului: titularizare.edu.ro.
Se observă o constanță a procentului notelor peste 7, necesare pentru titularizare și ieșirea din calvarul repetării examenului la perioade de maxim 2 ani. Acesta fiind de doar 15%. Dacă comparăm aceste rezultate cu procentul notelor peste 7 pentru toți candidații participanți la examen, indiferent de disciplină, se observă a diferență semnificativă (figura 2). Se observă diferențe între 30 până la 45%.
Am analizat și media notelor obținute la disciplina fizică la nivel național și acesta ne arată că doar în doi ani a trecut media notelor pragul de 5: în anul 2017 și în 2024 (figura 3). Cauza -acestuia este și faptul că majoritatea notelor peste 7 sunt în intervalul 7-8. De exemplu în 2024 cea mai mare notă la nivel național a fost de 8.40, obținut de un candidat din județul Cluj și încă 2 candidați din cei 206 au atins pragul de 8. În ultimii 5 ani doar o singură notă a fost peste 9, un 9.20 obținut de către un candidat din București. Deci distribuția notelor este departe de cea gaussiană, ceea ce ne sugerează că calibrarea subiectelor de examen nu este potrivită.
Credem că pregătirea inițială a candidaților este corespunzătoare, luând în considerare că majoritatea absolvenților specializării fizică au studiat la universități de top din România: Universitatea București, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca; Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, unde specializările fizică sunt printre cele mai bine cotate dintre specializările acestor universități.
Din perspectiva experienței cu programul de pregătire a profesorilor pentru examenul de titularizare cred că problema majoră constă în programa stufoasă a acestui examen și modul de redactare a subiectelor. Programa în vigoare pentru acest examen datează din 2010, astfel nu ia în considerare modificările curriculare intervenite prin programele gimnaziale din 2017 și reperele metodologice pentru liceu (între 2021-2024). Bibliografia pentru examen la didactica fizicii conține volume editate în perioada 1995-2009, majoritatea fără relevanță legat de subiectele de examen. Tematica științifică conține 44 de teme acoperind aproape toată materia de la disciplinele obligatorii de la facultățile de fizică. A parcurge o tematică atât de vastă este o cerință imposibilă a ministerului către candidați.
În structura subiectelor date la examen se observă o constanță în ultimii 10 ani, astfel subiectul 1 de fiecare dată conține două teme mari teoretice, din care unul se leagă doar de programa școlară de la liceu, sau sunt cazuri în care nu apare nici măcar în curricula liceală, de exemplu noțiuni de dinamica fluidelor a fost dat la examenele din 2018 și 2023. În asemenea condiții candidații în pregătirea lor pentru examen sunt derutați și supraîncărcați, în special cei care predau de mai muți ani doar la nivel gimnazial. La fel se poate afirma că și problemele de la subiectul 2 sunt de nivel ridicat, probleme de olimpiadă nivel liceal. În consecință timpul de 4 ore alocat examenului este insuficient pentru tratarea subiectelor conform cerințelor de examen.
- Pentru exemplificare, subiectele de la concursul național de Titularizare 2024 pot fi consultate mai jos în articol.
În contextul în care numărul catedrelor vacante, chiar titularizabile la fizică este în continuă creștere, iar media de vârstă a profesorilor este peste 50 de ani, cu mulți profesori pensionari și se constată o lipsă din ce în ce mai acută de profesori de fizică calificați, această practică a ministerului față de profesorii de fizică trebuie regândit urgent. Totuși există în sistem un procent foarte ridicat de profesori de fizică suplinitori. Cauza principală a acestuia sunt rezultatele slabe de la examen. Frustrarea acestor profesori prin experiențele negative repetate de la examen conduce la ieșirea multor colegi de valoare din sistem și trecerea în alte sectoare de activitate. Astfel lipsa de profesori calificați se va acutiza, în special în mediul rural, dar se simt efectele deja și în mediul urban. Lipsa profesorilor calificați din mediul rural conduce la creșterea inechității în educație din România, un aspect deja subliniat în mai multe studii internaționale.
În încheiere remarc și două aspecte pozitive: numărul candidaților la examen la disciplina fizică a fost cel mai ridicat (206 candidați la nivel național) din ultimii 8 ani (figura 4). Un alt aspect aș dori să-l remarc din datele figurii 1, notele între 5-7 a fost cel mai ridicat în acest an, de 61%. Prin prisma acestora se poate spune că mai există interes pentru profesia de dascăl printre absolvenții facultăților de fizică, iar ministerul a făcut primul pas mic pentru o structură a subiectelor mai accesibilă. Este momentul pentru a regândi tematica de examen și restructurarea subiectelor de examen, pentru ca și profesorii de fizică să atingă nivelul de succes al celorlalți colegi și examenul să-i motiveze pentru a profesa în continuare. Sperăm că ministerul se v-a apleca cu înțelegere la aceste probleme ale profesorilor de fizică.
__________
Despre autor:
Vörös Alpár István Vita este profesor gradul I, cu o teză de doctorat în predarea fizicii. Are vechime 27 ani, predă la Liceul Teoretic Apáczai Csere János, Cluj-Napoca și este profesor asociat la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) – metodica predării fizicii, practică pedagogică.
Subiectele de la concursul național de Titularizare 2024 – Fizică (sursa):
Ștefan Pălărie
Alexa Stănescu
C.I.
Redacția
Daniel Funeriu
Mihai Peticilă
13 comments
Dar de ce ar mai vrea careva sa predea fizica daca vede că statul și sistemul ii pune piedici și îl descurajează?
Să înțelegem că nu prea sunt joburi in alte domenii pt absolvenții de fizica?
Și nici pt cei de chimie pt că combinatele chimice ale elenei Ceaușescu s-au demolat.
Întradevăr sunt defavorizați fata de alte materii dar de ce ultimii mohicani mai insista să meargă la titularizare și să se facă de ras cu notele alea? Chiar nu au ce manca?
Idem pt cei de chimie.
Dai de 2-3 ori titularizare nu iei nota suficienta pt a te titularizare? Ok, la revedere, pleci în alt domeniu sau pe alta materie. Nu știu cine îi ține pe ăștia in sistem daca nu le place.
Pai ai rupt mintea cu mecanica cuantică și electrodinamica relativistă pt a ajunge sa ii înveți adunări de cifre pe aia de la clasa a 6-a? Acolo ar trebui oameni cu studii mai mult pedagogice și psihologice nu Einsteini trecruți prin fizica teoretica universitară.
Și nu în ultimul rând fizica și chimia trebuie reduse semnificativ ca Nr de ore și clase de predare. Trebuie modelul occidental.
Și primul lucru pt orice profesor la începutul carierei este titularizarea, aia e prioritatea nr zero. Nu grade, nu erasmusuri. Daca in maxim 5 ani nu reușești titulatura pleacă în alt domeniu sau alta materie. Altfel ramai captiv unui sistem care își bate joc de tine.
Și f bine că sunt publice afișate notele astfel vedem fiecare cat poate și cum se ocupa posturile.
Titularizarea NU este examen, este concurs public, de aceea rezultatele sunt publicate cu nume cu tot.
Și la directorii de scoli de ce se face secretizarea numelui?La doctori la rezidențial de ce se face la fel?
Asa..inteligenta explicație.. dar oare concursurile de directori și inspectori de ce sunt secrețiile, ele nu sunt concursuri publice?
Foarte bine punctat.Cel mai greu examen dintre toate disciplinele.Mai este o problemă gravă.Ex.Un profesor sau învățător vine de la 30-40 Km sau mai mult să susțină ora de inspecție.Nu toți au mașina,plătesc taxi,.Eu zic că ar trebui regândit acest sistem de evaluare la clasă.
Tot ce pot să spun este că la fel a fost și la examenul pe care l-am dat eu, pe materie de uman… bibliografie imposibilă – atât pentru că era foarte multă cât și pentru că multe cărți erau aproape imposibil de găsit, subiecte la care am scris fără să ridic ochii din foaie timp de 4 ore și nu am putut acoperi decât de 8,6, restul, deși știam nu am avut timp. Navetă de ore întregi, înainte de a sta cu ochii pe pereți nu mai știu cât și apoi a scrie continuu 4 ore … Cam astea cred că sunt condițiile la orice titularizare. Poate la alte materii corectura să fie mai puțin la sânge – am luat absolut tot punctajul pentru care am reușit să rezolv… Poate să fie și dezavantajul că se predă atât la gimnaziu cât și la liceu – materia automat este mai multă și diferit structurată? În rest … se pare că cei de sus consideră că titularizarea trebuie să fie traumatică, altfel nu arătăm că merităm cu adevărat? Dar oricum, mi se pare că titularizarea este necesară, pentru că sunt foarte puține examenele reale pe care le dau pe bune absolvenții. Cât despre secretizare … eu ca părinte aș vrea să știu dacă notele profesorului copilului meu au fost sub 5. Și da, sunt foarte mulți profesori care iau sub 5 și predau pe baza “examenelor” din toamnă. Pe scurt aș dori condiții mai umane – aer condiționat, bibliografie mai mică, etc. Dar nu mi-aș dori nici renunțarea la concurs nici secretizarea rezultatelor…
Depinde de corector ,unii sunt ok dar alții cred ca nici nu se uita pe ce ai scris:arunca un ochi,citese începutul,numără rândurile și pune nota.
O problema mare mi se pare și faptul ca nu exista bruiaj pentru cei care copiaza cu căștile. Este examen de ocupare a posturilor și este ceva vital sa asiguri asa ceva.Colega de lângă mine,care era pe romana, a copiat mai mult ca sigur.La limba străină nu este asa ușor sa copiezi.La limba străină trebuie sa știi.Este o problema grava de securitate și corectitudine.
Nu te ajuta cu nimic dacă știi tu nota profesorului sau nu.La director,la concurs, e secretizat si e funcție unde se câștigă 100 de milioane. N-am văzut sa fie nimeni revoltat ca cel care manageruieste toti profesorii de 10 poate ca nici nu are examen pe funcția obținută. Majoritatea sunt numiți fără examen. Cum este sa ai un analfaboss?Acum sunt peste tot ,în toate școlile și totuși nimeni nu e deranjat.
Analfabossul ii favorizează pe pilangii,chiulangii și nu apreciază pe cineva mai deștept decât el asa ca profesorii cu note la Titularizare vor fi primii defavorizați de astfel de specimene grobiene.
Cum sa relaționezi și sa lucrezi cu un gibon?
Nu va înțelege niciodată ce spui pentru ca este depășit/ă intelectual și va vrea doar sa pleci sa aducă alt gibon ca el/ea.
Si din aceasta cauză învățământul este la pământ pentru că managementul e zero.
Directorii sunt majoritatea numiți politic ,fără examen asa ca se știe.
Ma bucur ca a fost abordat un astfel de subiect. Am empatizat putin, pentru ca sunt unul din profesorii formati la Universitate in urma cu ceva ani, dar care a ales sa iasa din sistem din cauza lipsei de ore disponibile in judet. Am observat ca suntem in judet cativa absolventi ai Facultatii de fizica care au absolvit dupa anul 1996 si nu predau. Pentru ca posturile existente erau ocupate de profesorii mai in varsta , dar si pentru ca nici o jumatate de norma nu este lasata pentru concurs, am urmarit in fiecare an numarul orelor existente pentru titularizare. E drept si ca acest examen este destul de dificil si cerinte complexe la metodica, mai ales pentru cei care au absolvit mai demult. E de apreciat ca au aparut aceste programe de pregatire pentru examen, ar fi frumos sa se adreseze si celor din afara sistemului, care isi doresc sa predea.
Am mai comentat pe aici despre inechitatea la concursurile pe științe (nici la chimie nu sunt mai grozave subiectele).
La fizică întotdeauna au fost formulate așa subiectele. Roman fluviu în două părți (practic întotdeauna câte două capitole întregi) pentru 3 puncte, două sau chiar 3 probleme de lucrat, nu de aplicat formule, pentru alte 3 puncte, și restul didactică și metodică (când am luat eu CNU, am avut de scris o programă de opțional. Pentru cine n-a mai făcut așa ceva niciodată e greu.)
Ca să ne înțelegem – nu e vorba că e GREU. Ci că este enorm de MULT. Iar uneori fără nicio legătură cu ce se lucrează la clasă (corect punctat în articol subiectul de Dinamica Fluidelor, dat de două ori în ultimii zece ani, și cred că și la definitivat au dat subiectul ăsta cel puțin o dată. O dată am văzut că au dat Tranzistorii – ambele tipuri studiate de regulă (doar la liceul real), descrierea curenților, fenomene, aplicații, tot – e jumătate de manual acolo.) Scrii ca apucatul 4 ore ca să acoperi tot ce crezi că este punctat în barem și nu apuci să termini – pentru că e MULT, dacă vrei să acoperi ce e absolut necesar. Și nu poți sări de la una la alta, că nu știi cine și cum corectează.
Iar după aia, evident, iei niște note de zici că te-ai pr.ostit și n-ai știut nimic. Niciodată n-am aflat cine corectează lucrările la fizică, se zvonea că unele centre universitare. Păi vă anunț că deși fizica e tot aia, cei de la Craiova o predau într-un fel, cei din Timișoara altfel, cei din București… și fiecare așteaptă ce a predat studenților, nu îi interesează. (Și ca fapt divers, la fel se întâmplă și la bacalaureat – când fac subiectele alea, somitățile uită că una învață cei de la real și alta cei de la tehnologic, într-un număr diferit de ore, dar subiectele sunt aceleași… așa că cei de la real de regulă iau note bunicele, iar cei de la tehnologic n-ajung la 5).
Pe scurt, că ne lungim la vorbă: subiectele la CNU pentru științe sunt și au fost dintotdeauna bătaie de joc la adresa puținilor absolvenți care mai vin în școală. De aceea media de vârstă crește (și nu mai punem că nu mai există practic niciun laborator bine dotat, că laboranți sunt pe la colegiile naționale doar, că ore apar la Cuca Măcăii, iar statutul de profesor este cel pe care-l știm.)
Nu corelați rezultatele cu modul de admitere la facultățile de fizică? Nu examen, dar vrem rezultate. Prima parte din fiecare problemabo face si un elev cu bac!
În sfârșit o analiză pertinentă ! Da,domnule profesor,aveți perfectă dreptate ! Subiectele sunt foarte dificile (aici putem face comparație și cu alte discipline), timp puțin, materia vastă și nerelevantă, nu există cărți (dar nici profesori!) care să te ghideze in abordarea subiectului III, baremul nu este detaliat,pentru a învăța cum trebuie abordate subiectele. Ca să nu mai vorbim de prostia de a nu se anonimiza numele. Copiii care dau Evaluarea națională și Bacalaureatul au acest drept,noi, profesorii,nu.Din păcate ,lucrurile nu se vor rezolva,pentru că nimeni nu este acest lucru. Toată lumea se plânge că nu sunt profesori,dar nimeni nu ia măsuri bune.
Subietul 3 pune problema la toate materiile pentru ca nici ei nu au căzut de acord cu toții ce trebuie făcut la un astfel de subiect.Daca întrebi pe inspectoare spune inte-un fel,dacă întrebi un metodist zice altfel.Noaptea minții.
Nu mi se pare normal cum se corectează, cum zicea și colegul de mai sus :zici ca te-ai prostit.Faci tot și apoi crezi ca ti-a scăzut IQ-ul.
Eu credeam ca la franceza este aceasta problema dar se pare ca nu doar acolo.
Examenul ca examenul dar condițiile de la examenul din 2024 au fost o bătaie de joc și subiectele complet aiurea.
Nici nu ai timp sa le structurezi și să le faci ca la carte la 40 +de grade Celsius. Și asta în condiții in care se știe ca de la 40 de grade creierul nu mai funcționează pentru ca biologic nu face față.Curgeau apele pe mine,se lipise foaia de mână, nu aveam aer de cald ce era și Deca promisese solem ca avem aer condiționat. Am avut.Doamna director de la Iului Maniu a venit și a tras aerul condiționat din priză” pentru ca aerul se pornește când începe examenul scris”.După care am fost amenințați ca dacă ne vine rău trebuie sa așteptăm să vină doctorul care era unul singur pe toate cele 3 etaje și doar dacă avem aprobarea lui putem fi bolnavi sau copleșiți de canicula în rest e doar înșelătorie. Un comportament și atitudine inacceptabila chiar dacă am fi fost cu retard grav.Nimeni nu a suflat de frică. Nimeni deși eram leșinați de căldură și caniculă.
Daca nu erau bani de plata pentru curent putea sa facă chetă,dăteam cu toții câte 10 lei doar sa nu ne mai sufocam ca în lagărele unde au fost duși cei de la Azovstal.Acolo a vuit presa ca i-a torturat,la examenul din
vara 2024 centrul Tudor Vladimirescu,București nu a fost tortură, a fost testare de rezistenta în condiții de Sahara.
Să mai spun cum taie în carne vie la corectat?Câți dintre cei care corectează au dat un singur examen de titularizare?Nu se face o statistică sa vedem și noi cine corectează că la Bacalaureat și alte examene mai ca ii da cu poza și nume dar la titularizare e secret de stat.
Transparenta!Vrem transparenta!