Educația a primit prin PNRR 3,5 miliarde de euro, dar a pierdut 718 milioane la renegociere. Aproape de termenul limită din august 2026, sunt probleme majore cum ar fi dotări IT neutilizate, microbuze cumpărate la prețuri mult mai mari și școli verzi în întârziere, conform unui. „PNRR a fost gândit ca o împărțeală de bani și nu ca un demers coerent”, a declarat ministrul Dragoș Pâslaru, în emisiunea România te iubesc de la Știrile Protv din 3 mai 2026 despre PNRR pe educație în România.
- Doar 50% din fondurile PNRR pentru educație au fost absorbite până acum, iar restul trebuie absorbit în câteva luni, a avertizat Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, care a declarat că plățile au fost accelerate și a cerut beneficiarilor să grăbească lucrările pentru a nu pierde finanțarea, într-o conferință de presă organizată la Iași pe 14 aprilie.
Mai multe proiecte din PNRR pentru educație, de la dotarea școlilor cu mobilier și echipamente până la modernizări și campusuri universitare duale, sunt în „zona roșie”, adică în risc de întârziere sau nefinalizare la termen, a spus Mihai Dimian.
Dotări IT prin PNRR: echipamente cumpărate, dar neutilizate
Una dintre direcțiile principale de investiții a fost digitalizarea școlilor. Însă modul în care au fost implementate proiectele ridică semne serioase de întrebare.
Jurnalista Paula Herlo arată că ghidurile de finanțare „au fost scrise la repezeală”, iar acest lucru a permis apariția unor practici discutabile.
Ana Maria Stancu, fondator RoboHub, a descris mecanismul: „Așa a apărut o firmă care scria proiecte gratuit pentru licee liceele au luat-o cumva ca impusă și atunci au lucrat cu firma aceasta. Unele dintre ele încă nu și-au primit echipamentele, altele și le-au primit. Furnizorul e în faliment”.
Ministerul Educației explică neutilizarea echipamentelor prin lipsa formării profesorilor
„Până nu finalizează formarea la nivelul cadrelor cadrelor didactice din acele școli ca să poată într-adevăr să le folosească la capacitatea reală, probabil că este o perioadă de tranziție, în care ele sunt utilizate mai puțin, adică nu sunt utilizate”, a declarat secretarul general adjunct al Ministerului Educației, Sorin Decă.
Microbuze electrice: mai puține, mai scumpe și cu ghiduri contestate
Uniunea Europeană a pus la bătaie 250 de milioane de euro pentru achiziționarea microbuzelor școlare. Anul trecut, jurnaliștii de la publicația Reporter de Iași au descoperit cum o firmă de casă din Prahova a vândut autovehicule la un preț dublu, mai ales către UAT-uri, controlate de PNL. Publicația ieșeană scria că în PNRR se estimase că 250 de milioane de euro ajung pentru 3.200 de microbuze școlare, la circa 78.000 euro bucata. România a cumpărat însă doar 1300, la aproximativ 200.000 euro fiecare, fără TVA
Un caz concret: 246.000 euro pentru un microbuz în Prahova.
„Am considerat că lucrurile au cam fost aranjate dinainte de a se deschide licitațiile. Consider că ghidul a fost complet greșit creat”, a declarat primarul din Dumbrăvești, unde a fost cumpărat unul dintre cele mai scumpe microbuze din țară .
Ministerul Educației susține că procedura a fost descentralizată din cauza PNRR:
Sorin Decă: „Pentru că există această prevedere în documentul programatic al PNRR, care spune că achiziția trebuia să fie făcută la nivel de consilii județene sau inspectorate școlare județene, or la nivelul inspectoratelor școlare județene, din păcate, nu există expertiza tehnică să deruleze licitații la aceste sume”. Însă, analiza jurnalistică arată că această obligație nu apare explicit în documente.
Cine a făcut ghidurile? Întrebare-cheie fără răspuns clar.
Sorin Decă: „Detaliile tehnice au fost stabilite de o echipă din Ministerul Educației împreună cu experți externi din mediu universitar, profesori universitari care lucrează pe componenta asta de automobile rutiere și partea de electronică”.
Întrebat cine sunt acești experți Sorin Decă a spus că va transmite informații, însă lista cu experții nu a fost transmisă ulterior, în ciuda unei solicitări oficiale.
Dragoș Pâslaru ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Am cerut în mod explicit prin corpul de control să aflu cine au fost persoanele care au venit cu aceste indicații. Am primit un răspuns de la Ministerul Educației în care mi s-a spus că corpul de control de la MIPE nu are atribuții în acest sens”.
Școli verzi: întârzieri și risc de pierdere a finanțării
Proiectele de școli verzi sunt printre cele mai afectate după reducerea bugetului.
Redăm dialogul:
Paula Herlo: Din cele 33 de proiecte aflate acum în derulare rămase rămase, câte au șanse să fie finalizate până în august 2026?
Sorin Decă: Cu o singură excepție, cu un proiect care care abia acum încep sau acum ar trebui să înceapă pentru că a avut probleme pe partea de avize. Teoretic, în cazul tuturor contractelor, beneficiarii, primăriile și-au asumat prin graficele de execuție că finalizează și până la 31 august vor avea proces-verbal de recepție.
Paula Herlo: Sunt câteva școli pe care le-am vizitat care au un grad de implementare de 40%, realist vorbind, credeți că sunt șanse să fie recepționate în august?
Sorin Decă: Va fi o provocare pentru ei să fie recepționate în august
Paula Herlo: Ce se întâmplă dacă nu sunt recepționate în august?
Sorin Decă: Dacă nu sunt recepționate în august, atunci noi, Ministerul Educației, nu le putem solicita la rambursare în relația cu Comisia Europeană.
Potrivit datelor prezentate în reportaj, în acest moment România mai are de utilizat 1,5 miliarde de euro din fondurile PNRR destinate educației.
Monitorizarea proiectelor este realizată de o echipă de aproximativ 65 de persoane din cadrul Ministerului Educației.
Întrebat de ce absorbția fondurilor a mers lent, ministrul Dragoș Pâslaru a indicat probleme structurale.
„Păi e o cauză sistemică. Din punctul meu de vedere, PNRR-ul a fost gândit ca o împărțeală de bani și nu ca un demers pe care să-l poți să-l faci coerent într-un mod centralizat”, a declarat acesta.
„La venirea mea n-am găsit niciun instrument de management legat de PNRR sau de monitorizare și ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era doar un raportor către Comisia Europeană care dădea cu subsemnatul”, a spus Pâslaru.
„Este șocant ca experiență de management. N-am văzut așa ceva și știu cu siguranță că la pregătirea PNRR-ului a existat o propunere ca să fie inclus într-un sistem de tip My SMIS, cum avem pe coeziune, însă s-a renunțat Cum adică să facem cu complicăciunile sistemului? Nu, facem noi gestiune separat”, a declarat Pâslaru.
Informații de context despre proiectele din PNRR pe educație
Educația timpurie, învățământul profesional și digitalizarea sunt marile reforme ratate de Ministerul Educației prin PNRR, dupa cum a semnalat în exclusivitate Edupedu.ro pe 15 noiembrie.
Ministerul Educației și Cercetării va pierde sau bloca aproape 2,71 miliarde lei din finanțările PNRR, prin denunțarea unilaterală a 83 de contracte și suspendarea altor 16, potrivit Memorandumului aprobat în ședința de Guvern din 18 septembrie 2025.
Componenta 15 Educație din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a pornit cu o alocare totală de 3,275 miliarde euro, dar după renegocierea cu Comisia Europeană, bugetul a fost redus cu 718 milioane euro, ajungând la 2,562 miliarde euro.
Potrivit datelor oficiale, până la 31 august 2025 Ministerul Educației semnase 6.628 de contracte în valoare cumulată de 3,301 miliarde euro, însă gradul de execuție financiară era de numai 36,17%, adică reușise să absoarbă doar 967 milioane euro.
Ministerul Educației și Cercetării a transmis pe 15 august că au fost păstrate în PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), în urma renegocierii, numai proiectele care pot fi finalizate la timp, iar pentru celelalte se vor căuta alte surse de finanțare. De exemplu, Platforma națională de evaluare online va fi finanțată din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF)
Ministerul Educației spune că pierderea este de 718 milioane de euro, însă fără renegociere ar fi fost risc de penalizare de 1,7 miliarde.
Precizările ministerului vin după ce Edupedu.ro a publicat pe 14 august lista investițiilor din PNRR pe Educație, aprobată prin memorandum de Guvern.
Educația pierde 718 milioane de euro din PNRR, iar platforma de evaluare online a elevilor la examenele naționale, de 78 milioane de euro, dar și consorțiile școlare rurale nu se mai finanțează în PNRR, potrivit documentului.
Ministerul Educației și Cercetării gestionează 17 investiții și 7 reforme în PNRR, cu o valoare totală alocată de 3,285 miliarde euro (în perioada 2021 – 2026), potrivit comunicatului.
În decembrie 2024, România reușise să atragă mai puțin de un sfert din fondurile europene disponibile prin PNRR pentru componenta Educație – mai exact 505.580.643 euro din cele 3,5 miliarde de euro disponibile, după cum a semnalat Edupedu.ro.
Până în iulie 2025, România a mai reușit să atragă doar în jur de 10.469.537 euro. Astfel, țara noastră a beneficiat, până acum, în domeniul Educației și formării, de granturi în valoare de 516,05 milioane de euro nerambursabili. La acestea se adaugă 82,56 milioane de euro din împrumuturi, deci fonduri rambursabile, potrivit informațiilor disponibile pe site-ul oficial al Comisiei Europene.
Toții banii trebuie folosiți până pe 31 august 2026.
Diana Ghimiși
Redacția
Mihai Peticilă
Vasile Brasovanu