O lucrare semnată de o profesoară de Limba și literatura română din Arad a fost selectată de Organizația Națiunilor Unite pentru a fi prezentată în cadrul LDC Future Forum 2026, între 19-21 mai, un eveniment internațional organizat la Helsinki și dedicat rolului tinerilor în dezvoltarea țărilor cel mai puțin dezvoltate, potrivit site-ului conferinței.
Evenimentul este organizat de Biroul ONU pentru Țările Cel Mai Puțin Dezvoltate (OHRLLS), în colaborare cu Guvernul Finlandei, și își propune să identifice soluții concrete pentru educație, inovare și creștere economică incluzivă. Potrivit anunțului oficial, forumul „va pune accent pe rolul transformator al tinerilor în dezvoltarea durabilă și incluzivă” și invită lucrări „relevante pentru politici publice”.
Printre autorii selectați se află și Raluca Roxana Voștinar, fondatoare a unui program educațional din Arad, România. Lucrarea sa, „De la elevi la lideri: construirea unui ecosistem educațional autosustenabil pentru emanciparea tinerilor în țările cel mai puțin dezvoltate”, propune un model alternativ de organizare a educației, bazat pe comunitate și participare activă.
Roxana Voștinar este profesor de limba și literatura română, cu 15 ani de experiență în învățământ, fondator al unui centru educațional. Coordonează programe de pregătire în limba română și engleză pentru peste 200 de elevi anual și este autoarea mai multor studii și prezentări pe teme educaționale.
În deschiderea lucrării, autoarea susține că sistemele educaționale actuale se confruntă cu o „criză structurală” și că problema nu este doar lipsa resurselor, ci modul în care este gândit sistemul: „educația în contextul țărilor slab dezvoltate continuă să fie organizată în jurul unui model de livrare care depinde de lanțuri externe de aprovizionare, profesori formați, finanțare externă și infrastructură instituțională, care sunt constant indisponibile sau nesustenabile”.
În locul acestui model, lucrarea propune ceea ce autoarea numește un „ecosistem educațional” autosustenabil, în care rolurile evoluează în timp. Conceptul central este „Learning Loop”, un mecanism prin care „elevii devin voluntari, voluntarii devin mentori, iar mentorii se transformă în profesioniști în educație”.
Modelul a fost testat timp de mai mulți ani într-un program educațional dezvoltat în Arad, unde, potrivit datelor prezentate în lucrare, aproximativ 350 de copii au participat la activități, iar 328 de voluntari au fost implicați în decurs de șapte ani. De asemenea, „un minim de 21 de persoane au făcut tranziția de la voluntariat la roluri plătite în educație”.
Autoarea subliniază că „sistemul nu funcționează ca o simplă „conductă” de formare a profesorilor, ci ca un spațiu de descoperire. Participanții au posibilitatea să exploreze roluri diferite, să își testeze competențele și să își identifice direcțiile profesionale înainte de a face alegeri formale, ceea ce le permite să își construiască parcursul în mod autentic.”
Lucrarea argumentează că un astfel de sistem ar putea fi aplicat și în țările cel mai puțin dezvoltate, unde peste 60% din populație are sub 25 de ani. În aceste contexte, spune autoarea, este esențială crearea unor modele educaționale care nu depind de resurse externe instabile, ci de „structuri sociale: încredere, interacțiune regulată și asumare locală”.
La rândul lor, organizatorii forumului subliniază că investițiile în educație, competențe și inovare sunt „esențiale pentru realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” și pentru pregătirea evaluării intermediare a Programului de Acțiune de la Doha.
Concluzia lucrării românești este una critică la adresa sistemelor actuale de educație: „am construit sisteme care necesită condiții perfecte pentru a funcționa și le-am implementat în medii unde aceste condiții nu există”. În acest context, autoarea propune o schimbare de paradigmă: „nu școli, ci comunități – sate educaționale în care fiecare contribuie la dezvoltarea celuilalt”.
Evenimentul LDC Future Forum 2026 are loc pe 19-21 mai 2026 la Helsinki, în Finlanda, este organizat de ONU și reunește cercetători, experți și factori de decizie pentru a discuta viitorul educației, muncii și dezvoltării economice în cele mai sărace țări ale lumii. Aceste state se confruntă cu o presiune demografică majoră și cu dificultăți în integrarea tinerilor pe piața muncii. Forumul este conectat la implementarea Programului de Acțiune de la Doha (2022–2031) și pune accent pe soluții concrete pentru reducerea decalajelor de competențe, dezvoltarea ecosistemelor de inovare și promovarea unei creșteri economice incluzive, cu implicarea directă a tinerilor în procesul de formulare a politicilor publice.
Pe lângă lucrarea românească, organizatorii au mai selectat încă 10 lucrări. Acestea abordează teme de la criza competențelor și nevoia de reformă a educației până la rolul antreprenoriatului și al digitalizării în crearea de oportunități pentru tineri. Unele studii arată că doar 11% dintre tinerii din aceste țări ajung la studii universitare și evidențiază nealinierea dintre educație și cerințele pieței muncii, în timp ce altele subliniază potențialul nevalorificat al unei populații foarte tinere, în condițiile în care peste 60% dintre locuitori au sub 25 de ani. Sunt propuse soluții precum integrarea educației vocaționale cu antreprenoriatul, dezvoltarea competențelor digitale și a economiei bazate pe servicii, dar și modele locale de dezvoltare, de la agricultură digitalizată la turism și micro-antreprenoriat, care pot genera locuri de muncă pentru tineri.
LDC Future Forum 2026 va reuni reprezentanți ai guvernelor, mediului academic și sectorului privat, iar lucrările selectate vor contribui la formularea de recomandări de politici publice pentru susținerea educației și ocupării tinerilor în unele dintre cele mai vulnerabile regiuni ale lumii.
Laura Cononenco
Redacția
Andrei Popa
Mihai Peticilă