Patru clase, în fiecare săptămână, merg în altă parte să învețe, pentru că avem nevoie de spațiu în școală. Dacă ideea de a învăța este asociată cu sala de clasă, nu este corect – directoarea Măndița Baias, despre aplicarea pilotării la Școala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare

1.605 vizualizări
cărți pentru copii
Foto: Pexels.com
„Fiind 37 de clase în școala noastră și 31 de săli de clasă, am propus modalitatea de a intra într-un alt sistem de învățare, într-un alt mod de învățare”, a spus Măndița Baias, directoarea Școlii Gimnaziale „Dimitrie Cantemir” din Baia Mare, la o dezbatere online pe tema școlilor-pilot, organizată de Asociația „Ține de Noi”. Școala sa funcționează de la începutul anului școlar 2021-2022 ca școală – pilot.

Măndița Baias a vorbit despre necesitatea implementării acestui program, deoarece nimeni nu dorește să învețe după-amiaza: „Necesitatea implementării acestui program vine și din faptul că unele clase ar fi trebuit să învețe după-amiaza. Nimeni nu vrea, în școala noastră, să învețe după-amiază. Dar de fapt copiii învață toată ziua. Nu vor să fie programul acela bătut în cuie de la 12:00 la 18:00. Ei vor să vină la opt și să plece când vor ei, la 14 cel mai devreme și mai rămân și până la 16, pentru că se face afterschool, se fac activități extrașcolare”.

Directoarea Măndița Baias a explicat cum se desfășoară activitatea didactică în școala sa: „Patru clase, în fiecare săptămână, merg în altă parte să învețe. Am numit-o la finalul propunerii, acum se derulează deja, „săptămâna competențelor”. Suntem deja în săptămâna a cincea și acum sunt clasele a V-a intrate în această săptămână a competențelor. Merg și învață în altă parte, pentru că avem nevoie de spațiu în școală, de săli de clasă libere. Pot merge la muzeu, pot merge la bibliotecă, pot să învețe online, pot să învețe în natură, în funcție de tema abordată și de disciplină de studiu”.

Activitățile sunt realizate prin colaborare, „două clase, trei clase sau o singură clasă. Un învățător al clasei abordează integrat o temă sau mai mulți profesori lucrează împreună la aceeași temă. Și ca să vă dau ca exemplu cum a decurs o activitate la clasa a III-a: elevii și-au propus cu doamna învățătoare într-una din zile să facă o excursie, o drumeție. (…) Au parcurs acest traseu urmărind dezvoltarea mai multor competențe și vă dau exemplu: la limba română – extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil și au avut ca material didactic panourile informative de pe traseul de la Creasta Cocoșului”.

Aceasta a spus că participă inclusiv elevii de clasa a VIII-a, ale căror rezultate de la Evaluarea Națională vor fi concludente pentru programul derulat în unitatea de învățământ: „Participă la acest program toate clasele din școala noastră, cu excepția clasei pregătitoare, inclusiv clasa VIII-a. Noi am vrut să lăsăm clasa VIII-a să nu participe, dar propunerea Ministerului a fost să intre și ei în program, pentru ca la final să putem avea o evaluare bine întemeiată pe Evaluarea Națională. Rezultatele la Evaluare Națională a elevilor de clasa VIII-a de anul acesta vor da rezultatul programului nostru”.

Declarația completă, Măndița Baias:

“Am plecat să propun acest proiect-pilot de la o necesitate a școlii noastre – și o să spuneți că sunt foarte practică, dar sunt profesor de fizică și mă gândesc foarte bine cum să soluționez practic multe dintre problemele școli. Fiind 37 de clase în școala noastră și 31 de săli de clasă, am propus modalitatea de a intra într-un alt sistem de învățare, într-un alt mod de învățare a unui număr de clase și anume: patru clase paralele avem, deci patru clase în fiecare săptămână merg în altă parte să învețe. Noi am venit cu ideea că pot merge online, idee care s-a îmbunătățit. Colegii mei au propus și alte activități în această săptămână. Am numit-o la finalul propunerii, acum se derulează deja, „săptămâna competențelor”.

Măndița Baias / Foto: Facebook.com

Și ce fac cele patru clase într-o săptămână: suntem deja în săptămâna a cincea și acum sunt clasele a V-a intrate în această săptămână a competențelor. Merg și învață în altă parte, pentru că avem nevoie de spațiu în școală, de săli de clasă libere. Pot merge la muzeu, pot merge la bibliotecă, pot să învețe online, pot să învețe în natură, în funcție de tema abordată și de disciplină de studiu.

O dată la opt săptămâni, fiecare clasă va intra într-un astfel de sistem de învățare:  în prima săptămână – clasa întâi, în a doua săptămână – clasa doua; suntem în a cincea săptămână – clasa cincea. Nu vom uita niciodată a câta săptămână din an școlar este, pentru că le numărăm în funcție de clasa care este în săptămâna competențelor. Participă la acest program toate clasele din școala noastră, cu excepția clasei pregătitoare, inclusiv clasa VIII-a. Noi am vrut să lăsăm clasa VIII-a să nu participe, dar propunerea Ministerului a fost să intre și ei în program, pentru ca la final să putem avea o evaluare bine întemeiată pe Evaluarea Națională. Rezultatele la Evaluare Națională a elevilor de clasa VIII-a de anul acesta vor da rezultatul programului nostru.

Cum se desfășoară activitățile în săptămâna aceasta: prin activități integrate, prin activități în colaborare: două clase, trei clase sau o singură clasă. Un învățător al clasei abordează integrat o temă sau mai mulți profesori lucrează împreună la aceeași temă. Și ca să vă dau ca exemplu cum a decurs o activitate la clasa a III-a: elevii și-au propus cu doamna învățătoare într-una din zile să facă o excursie, o drumeție. Țin să spun că părinții au primit foarte bine inițiativa noastră, așa că și participă foarte mult la aceste activități. Copiii noștri au mers pe drum kilometri buni, într-o drumeție pe Creasta Cocoșului – este un traseu foarte frumos aici la noi și e un pic dificil de făcut chiar și pentru adulți, dar copiii au rezistat și au făcut toată acțiunea aceea într-o zi.

Au parcurs acest traseu urmărind dezvoltarea mai multor competențe, și vă dau exemplu: la Limba română – extragerea unor informații de detaliu dintr-un text informativ sau literar accesibil și au avut ca material didactic panourile informative de pe traseul de la Creasta Cocoșului. O altă competență, la Matematică – utilizarea unor instrumente de măsură standardizate în situații concrete: au folosit ceasul, au folosit cronometrul; la Științe – recunoașterea consecințelor propriului comportament asupra mediului înconjurător într-o drumeție de grup. Și vă rog să mă credeți că au avut ce vedea, consecințe ale comportamentului oamenilor.

La Educație civică, o competență pe care au urmărit-o: explorarea calității de persoană pe care o are orice om, în diferite contexte; la Arte vizuale – recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini, în contexte familiare, orientarea după marcaje, semnele toamnei în natură. Muzică și mișcare, nu mai spun, a fost veselie și a fost cântec în toată plimbare aceea. Zic eu că trebuie să învățăm și să ne bucurăm în același timp, ceea ce putem noi face o dată la opt săptămâni, cum spuneam.

Am luat eșantioane de părinți cu care am stat de vorbă și le-am spus ideea noastră, li s-a părut ceva deosebit. Un rol foarte important îl au colegii mei. Au transmis foarte plăcut părinților și ca o consecință, nu am părinți la ușă, nu am copii cu reclamații la ușă. Acest lucru îl înțeleg directorii.

Necesitatea implementării acestui program vine și din faptul că unele clase ar fi trebuit să învețe după-amiaza. Nimeni nu vrea în școala noastră să învețe după-amiază și eu nu știu ce fac, că de fapt copiii învață toată ziua. Nu vor să fie programul acela bătut în cuie de la 12:00 la 18:00. Ei vor să vină la opt și să plece când vor ei, la 14 cel mai devreme și mai rămân și până la 16, pentru că se face after school, se mai fac activități extrașcolare.

Și ca activitățile noastre să fie interesante, le-am numit „săptămâna competențelor” și am spus că plecăm de la o competență pe care vrem să o dezvoltăm, sau mai multe, dar avem în față o competență și aici alegem activitatea potrivită grupului, potrivită contextului în care ne aflăm, pentru atinge acea competență. Colegii mei fac asta cu succes. Vreau să vă spun că eu am venit cu o idee, ei au venit cu alte cinci idei. (…)

Ne mai bazăm pe ideea că trebuie să învățăm copiii să învețe în orice context. Dacă ideea de a învăța este asociată cu sala de clasă, spun eu că nu este corect, și atunci trebuie să învățăm să învățăm în orice context.

Cum monitorizăm: am creat deja un model, un formular pentru fiecare elev, bine, în formularul acela se dau răspunsurile pentru toți elevii unei clase. Pentru un elev – și acolo fiecare profesor la disciplina lui își notează competențele specifice pe care trebuie să le atingă în anul acesta – la fiecare elev va menționa nivelul de competență atins, astfel încât la finalul anului școlar, pentru un elev va rezulta un raport narativ, unde se spune: elevul Popescu Mihai știe să recunoască consecințele propriului comportament asupra mediului, sau de nivel suficient, bine sau foarte bine. Și la fiecare dintre aceste competențe specifice, se va vedea nivelul atins la finalul acestui an școlar.

O altă monitorizare aș face-o după opt săptămâni de parcurgere a programului, adică după ce toate clasele au trecut prin prima săptămână a competențelor. Această monitorizare va fi sub forma unui formular, astfel încât părinții, elevii, profesorii să poată exprima liber părerea lor. Le totalizăm pe acestea și le cuprindem într-un raport.”

Video – Măndița Baias, la minutul 46:26:
Informații de context

Începând cu anul școlar 2021-2022, 6 școli pilot funcționează, din care una este din mediul rural și una privată, după ce au fost depuse peste 20 de cereri. Acestea sunt:

  1. Colegiul Național Gheorghe Lazăr din București;
  2. Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir din municipiul Baia Mare;
  3. Școala Gimnazială Nr. 1 din localitatea Curcani, județul Călărași;
  4. Școala Gimnazială Ion Neculce din municipiul Iași;
  5. Școala Gimnazială Româno-Finlandeză ERI din municipiul Sibiu;
  6. Școala Gimnazială Gheorghe Vernescu din municipiul Râmnicu Sărat, județul Buzău

Pilotarea va fi monitorizată de către Direcția Generală România Educată din Ministerul Educației, iar modelele care se dovedesc de succes vor fi propuse spre scalare la nivel național, după eventuale adaptări suplimentare. Pentru a sprijini acest proces, în Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută finanțarea a 60 de școli-pilot în următorii ani, finanțare care să permită inclusiv pilotarea unor modele noi de management al resurselor umane.

Potrivit ordinului de ministru nr. 5.160 din 31 august 2021, școala pilot din Baia Mare are următoarele derogări:

  1. derogare de la art. 9 alin. (3), art. 11 alin. (3) şi art. 87 alin. (7) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministruluieducaţiei şi cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât programul de studiu să poată fi organizat în alternanţă cu prezenţă fizică şi prezenţă online;
  2. derogare de la art. 104 alin. (1) din Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 5.447/2020, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât să poată fi folosite ca instrumente de evaluare şi rapoartele anuale prin care se stabileşte nivelul de formare şi atingere a competenţelor.
  3. În vederea implementării programului-pilot se aprobă derogare de la prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 3.590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ pentru învăţământul gimnazial, cu modificările şi completările ulterioare, şi de la prevederile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 3.393/2017 privind aprobarea programelor şcolare pentru învăţământul gimnazial, astfel încât unitatea de învăţământ să poată asigura planuricadru de învăţământ noi şi programe şcolare noi, personalizate, cu respectarea obiectivelor curriculare de învăţare specifice ciclului, în conformitate cu art. 13 din Metodologia-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.811/2020.
  4. Prevederile referitoare la contextele specifice/ particulare de organizare şi desfăşurare a procesului educaţional în unitatea de învăţământ precizată la art. 1 sunt cuprinse în regulamentul de organizare şi funcţionare elaborat de unitatea de învăţământ, în conformitate cu reglementările în vigoare şi cu derogările precizate în prezentul ordin.
  5. Perioada de pilotare este de 4 ani, cuprinsă în perioada anilor de studiu 2021-2025.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like
Iulian Cristache

Răspundeți unei comenzi sau unei persoane din Ministerul Educației? – Reacția președintelui Asociațiilor de părinți la afirmațiile președintelui Asociației colegiilor pedagogice

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – învățământ preuniversitar, răspunde afirmațiilor făcute de profesorul Mircea Bertea, președintele Asociației Naționale a Colegiilor și Liceelor Pedagogice din România: Am…
Vezi articolul

Consiliul Tineretului din România a lansat o campanie prin care îndeamnă tinerii să iasă la vot duminică, la alegerile prezidențiale. Plus: harta județelor cu cea mai mare prezență a tinerilor în alegerile precedente

Consiliul Tineretului din România a lansat o campanie prin care îi îndeamnă pe tineri să participe la alegerile prezidențiale. Duminică, 10 noiembrie, se desfășoară primul tur al scrutinului prezidențial. “O…
Vezi articolul