Ministrul interimar al muncii Dragoș Pîslaru spune că există discuții în prezent despre o versiune cu spor de doctorat și una fără, în legea salarizării. Într-un interviu pentru TVR Info, Dragoș Pîslaru spune că varianta cu spor de doctorat nu se referă la domeniul educației, ci la situația în care „te califici pentru niște poziții care ar trebui să fie mai bine remunerate și la care nu ajungi dacă nu ai aceste studii înalte”. Amintim, în varianta de lucru a legii salarizării consultată de Edupedu.ro pe 25 aprilie, sporul de doctorat este desființat: a fost luat în calcul „la stabilirea coeficienților pentru personalul din învățământ, unde, prin natura funcțiilor, este necesară deținerea titlului de doctor”.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a spus că „în acest moment există în minister două versiuni, una cu spor de doctorat, cealaltă fără”, cea din urmă fiind propusă de Banca Mondială.
În varianta în care sporul de doctorat este inclus în legea salarizării, oficialul a explicat că „doctoratul trebuie să fie un lucru foarte apreciativ în societate și să nu-l desconsiderăm” și ar trebui să fie valorificat financiar când „te califici pentru poziții care ar trebui să fie mai bine remunerate și la care nu ajungi dacă nu ai aceste studii înalte” și că „logica care se aplică în prezent nu este în această direcție în acest moment”.
Dragos Pîslaru a mai spus că „decizia finală va fi luată după ce ne mai consultăm încă o dată cu Banca Mondială și cu toate celelalte familii ocupaționale”.
- Amintim, Legea salarizării este jalon important în PNRR și are o valoare de 700 de milioane de euro, și trebuie să fie gata până în vară.
Redăm fragmentul din interviu privind sporul de doctorat
Redactor: Am văzut, de exemplu, sporul de doctorat, că vreți să-l eliminați de tot.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al muncii: În acest moment vă pot confirma că există în minister două versiuni, una cu spor, cealaltă fără spor. Cea fără spor a fost propusă de Banca Mondială, cea cu spor a fost propusă în ziua plecării sau, în fine, în weekend-ul de dinainte de plecări, de plecare, de conducere a ministrului Muncii, care încă era demisionar în vremea respectivă. Decizia finală va fi luată după ce ne mai consultăm încă o dată cu Banca Mondială și cu toate celelalte familii ocupaționale care au acest lucru important.
Doar ca să luăm în calcul acest spor de doctorat, există domenii unde doctoratul face parte din nivelul de specializare pe care-l ai. Adică, de exemplu, în domeniul educației, pentru profesor universitar nu poți să ajungi peste lector universitar decât dacă ai doctorat. Este un lucru foarte clar. Pe de altă parte, există domenii unde ideea de a avea un doctorat, și asta presupune că dacă n-ai doctoratul nu te califici pentru pozițiile respective remunerate corespunzător.
Pe de altă parte, există domenii unde poți să ai un doctorat care să nu fie neapărat relevant sau care să nu facă diferența dintre munca pe care o prestezi tu pe postul respectiv și cea pe care o prestează un coleg în poziție similară.
Doctoratul trebuie să fie un lucru foarte apreciativ în societate și să nu-l desconsiderăm, pentru că presupune un efort serios de cercetare în spate, dar el ar trebui bonificat mai degrabă prin faptul că odată ce ai doctorat, te califici pentru niște poziții care ar trebui să fie mai bine remunerate și la care nu ajungi dacă nu ai aceste studii înalte.
Deci cam asta ar fi o logică. Logica care se aplică în prezent nu este în această direcție în acest moment, mai degrabă trebuind să justifici printr-un document administrativ cum anume doctoratul te ajută la activitatea pe care o ai și lucrurile acestea, credeți-mă, trebuie să faci lună de lună, adică la fiecare lună trebuie să pregătești niște hârtii, să demonstrezi cum doctoratul tău a ajutat la activitatea ta”.
Despre sporul de doctorat
În anul 2026, personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, conform OUG nr. 7 din 24 februarie, publicată în Monitorul Oficial pe 25 februarie.
Prevederea se aplică de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, adică 25 februarie 2026 și include și personalul din cadrul Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare.
Prevederile privind indemnizația de doctorat în 2026 din OUG nr. 7 /2026
Art. LIV. — (1) „Prin derogare de la prevederile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2026, de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 Iei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor/compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzută la art. 25.
(2) În anul 2026 personalul din cadrul Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație pentru titlul științific de doctor în cuantum de 500 lei brut lunar, care se acordă lunar numai dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul și dacă are prevăzute în fișa postului un set de atribuții obiective și cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.”
Informații de context
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele esențiale asumate de România și a fost amânată în mod repetat în ultimii ani, pe fond electoral și din cauza situației privind impactul bugetar. Legea trebuie să fie finalizată până în iulie 2026.
În educație, așteptările de la noua lege a salarizării sunt legate în principal de corectarea dezechilibrelor și de creșterea salariilor de la bază, în special pentru profesorii debutanți și personalul cu venituri mici.
Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a declarat recent că „principalele creșteri” vor viza exact această zonă, inclusiv din sistemul de învățământ, însă a subliniat că majorările nu vor fi unele „foarte mari”. În același timp, sindicatele avertizează că există riscul ca salariile din educație să fie înghețate în noua grilă, ceea ce amplifică tensiunile în sistemul de învățământ.
Sindicatele din învățământ și-au exprimat îngrijorarea privind viitoarea lege. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a avertizat pe 11 martie că există informații potrivit cărora salariile din educație ar putea fi înghețate în noua grilă.
În paralel, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, a anunțat după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan că, din martie 2026, au început consultările cu partenerii sociali, proiectul trebuind finalizat până la începutul verii, pentru a respecta calendarul din PNRR.
- Alte prevederi din proiectul noii Legi a Salarizării, consultat de Edupedu.ro
Citește și:
Bolojan: Dragoș Pîslaru preia interimar Ministerul Muncii. Premierul anunță discuții urgente pe legea salarizării, jalon PNRR de 700 de milioane de euro
Secretarul de stat Sorin Ion, despre proiectul legii salarizării: Nu știu dacă este un act oficial, pentru că Ministerul Educației n-a făcut ceva oficial / Profesorii care predau disciplinele de examen pot fi evaluați diferit față de colegii lor
Gradație de merit 2026. Ordinea în care se acordă în caz de punctaje egale – proiect / Criterii de îndeplinit în cazul profesorilor din școli, din palatele copiilor și cluburile sportive și pentru inspectori
11 comments
Directorii de școlii, colegii noștri de breaslă votează reguli proprii în școală că cică legile nu sunt suficiente. Nici unul nu a adoptat respectarea titlului de doctor și plata lui, ba din contra!
Da, logica este că nu aveau nevoie de oameni cu doctorat în învățământul preuniversitar. Dacă nu ți-a cerut nimeni să faci doctorat de ce să plătească? Este adevărat că și eu vorbesc engleza care se cere directorilor, dar nu au de gând să îmi plătească suplimentar decât dacă sunt și director.
Logic ar fi ca Domnul Transparent să facă publice variantele oficiale și să și le asume.
In ce țară europeană sunt secrete documentele care stau la baza deciziilor publice?
Ce alți cetățeni acceptă acest tip de comportament golănesc?
Cât de tâmpi putem fi sa credem că soluțiile sunt doar in alb sau negru???
Sunt sute de alte soluții in preuniversitar iar rasplata nu trebuie sa fie mereu financiară.
Pt asta ai nevoie de politicieni adevărați nu politruci.
Fara spor de doctorat. De ce sa fii platit pentru titlul de doctor daca pentru ocuparea postului respectiv nu ti s-a cerut sa ai titlul de doctor?
In cazul in care sporul de doctorat va fi inclus in salariu, in varianta de salarizare aparuta pe net salariul unui profesor cu gradul 1 ar fi mai mare decat al unui lector universitar care implicit are doctorat. Vi se pare normal? Doctoratul presupune un efort sustinut de 5-6 ani ce necesita activitate de cercetare avansata, publicații, participari la conferinte etc. in timp ce gradul 1 se ia pe baza unei lucrari metodico-stiintifice care nici macar nu e necesar a fi verificata printr-un soft antiplagiat. Mi s-ar parea normal ca lectorul sa aiba un salariu mai mare decat profesorul cu gradul 1 si pentru ca altfel pozitiile universitare nu vor fi de interes. In plus daca in preuniversitar dupa ce dai gradul 1 beneficiezi automat de un nou salariu, in mediul universitar nu promovezi imediat din asistent in lector sau nu se scoate imediat post de lector la concurs si chiar daca se scoate trebuie sa treci printr-un nou concurs la care se pot prezenta mai multi candidati. Mai mult, postul de lector care ti se ofera poate fi pe o perioada determinatăa. In plus cum diferentiezi un profesor cu gradul 1 fata de unul cu gradul 1 si doctorat? Pentru ca in opinia mea doctoratul iti aduce plus valoare in activitatea didactica si nu mi se pare normal sa justifici lunar la ce iti foloseste. Intr-o lume in care documentarea, studiul, analiza, gandirea critica etc. sunt din ce in ce mai putin prezente, faptul ca un profesor isi aloca timp pentru studiu in timpul lui liber si daca aceasta activitate conduce la obtinerea unui doctorat, acesta ar trebui apreciat si cuantificat financiar suplimentar. Ar putea sa se introduca in grila o noua categorie de salarizare: profesor cu doctorat ca treapta superioara celui cu gradul 1, caz in care acest salariu ar trebui sa fie egal cu cel al unui lector.
Foarte corect
Corect e ca salariul de bază sa fie stabilit astfel încât profesorul cu vechime si gradul didactic I sa ia in jurul de 10000 de lei net,nu brut. Apoi,trebuie introduse si alte tranșe de vechime:peste 30 de ani,peste 35 de ani,peste 40 de ani.
In altă ordine de idei, conform noii legi aruncate in spațiul public, se pare ca profesorii debutanți beneficiază de creșteri consistente,la ceilalți „aceeași Marie cu altă pălărie „.Ei dețin un procent redus din numărul profesorilor, de asta ii e si ușor legiuitorului sa opereze creșteri care se simt.Nu apar modificări vizibile la toți ceilalți pentru ca ei dețin ponderea cea mai mare,de-asta au blocat si transa de vechime la 25 de ani(profesorii din această categorie dețin cam 80% din efectiv).Statul nu e fraier sa piardă, nu pierde pe buzunarul profesorilor cu experiență si grade didactice.
ce treaba are Banca Mondială?!?
da sporurile de la companiile de stat nu le vede banca mondială?!?
daca in universitar nu ai ce cauta fara doctorat , cum naiba sa pui egal intre ciclurile de invatamant daca ele cer competente diferite și mult mai avansate in universitar .
cineva are in calcul sa distrugi in superior și nu numai de la noi.
probabil ca instituțiile de educație private din Europa plâng după clienti. și banca mondiala are și ea parandarat din toata afacerea asta.
Cea logica este cea fara sporul de doctorat. Cu o conditie imensa insa: salariile sa reflecte nivelul de educatie.
Pe de alta parte insa, legislatia e atat de incalcita, incat nu-ti prea permite sa faci diferente intre diferiti angajati.
De exemplu, este posibila angajarea unor specialisti „cu valoare științifică și profesională recunoscută în domeniu,” nu neaparat cu doctorat. Evident, nu le poti oferi acelasi nivel de salarizare cu angajatii proprii, cu doctorat.
Dar, daca si-ar dori o lege flexibila, ar putea elabora o lege care sa precizeze limite de salarizare, cu un raport intre minim si maxim de circa 1.85 si regulamente clare prin care sa poata fi modificata incadrarea fata de cea minima. Dar nu cred ca-s atat de flexibili…
Sporul pentru titlul de doctor trebuie plătit și prin viitoarea lege a salarizării, recompensand, chiar puțin, nivelul înalt de calificare intr-un anumit domeniu.
Exact asta era problema: doctoratul?! Faptul ca s a taiat si se taie intr o veselie din salariile noastre, de ne ati adus la sapa de lemn, in timp ce ne incarcati cu noi si noi sarcini, asta e problema!!🤬🤬🤬