Manualele vechi de fizică încă folosite la clasele a XII-a în România îndepărtează elevii de înțelegerea disciplinei. Într-o declarație acordată Edupedu.ro după ce România a înregistrat la PISA 2025 cele mai slabe rezultate de la prima sa participare, cu scăderi și la Citire, și la Matematică și la Științe, vicepreședintele Academiei Române Nicolae Zamfir a făcut o pledoarie pentru simplificarea programelor școlare, pentru insistarea pe explicarea lucrurilor de bază la fiecare materie, pe fenomenologie și învățarea pentru înțelegere.
„M-am uitat peste manualele de liceu. Dacă aș fi avut aceste manuale care există acum, nu aș mai fi ales fizica. Pur și simplu aș fi urât-o. E plin de formule inutile. M-am uitat, de exemplu, peste partea de fizică nucleară din manualul de clasa a XII-a: cred că jumătate din acele formule care sunt în manual eu nu le-am folosit niciodată în cariera mea de fizician nuclearist. Păi de ce să înnebunești elevii cu niște informații care nu îi ajută să înțeleagă fenomenul și cu formule care nici nu le folosesc?”, a declarat Nicolae Zamfir, pentru Edupedu.ro.
„Sunt autori care au vrut să arate ce știu și chiar și autorii aceia au luat formulele din altă parte, nici măcar nu sunt autorii formulelor. Nu știu de ce insistă atât de mult să dea formule, să fie complicat. Cred că cei care scriu manualele sau le evaluează trebuie să fie profesorii care au rezultate la școală. Și nu rezultate cu olimpicii internaționali – pentru că ei sunt excepții – ci rezultate cu marea masă a elevilor. Aceia trebuie să scrie manuale și trebuie să le evalueze, cei care au experiență didactică”, a precizat Zamfir.
Contactat de Edupedu.ro după ce rapoartele PISA 2025 au întors concluzii grave privitoare la sistemul românesc de învățământ, vicepreședintele Academiei Române a atras atenția că „au fost prea multe schimbări de formă, care au ținut și țin mintea profesorilor ocupată de la învățarea pe care trebuie să o producă la copii. A fost și schimbarea legii învățământului din 2023, însă nu a fost de profunzime. A fost mai mult de formă și toate schimbările îi țin pe profesori ocupați cu alte lucruri birocratice și de organizare”.
Fizician nuclearist la Universitatea din Köln, Germania, în 1990-1992, Nicolae Zamfir și-a continuat cariera de cercetător în fizica nucleară la Brookhaven National Laboratory din New York din 1992 până în 1997, după care a fost profesor și cercetător tot în fizică nucleară la Yale University între 1997 și 2004, an în care a revenit în România unde a ocupat timp de 16 ani funcția de director al Institutului Național de Fizică și Inginerie Nucleară și timp de 8 ani director al Proiectului „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP)“, cunoscut ca laserul de la Măgurele. În prezent, este vicepreședinte al Academiei Române, la al doilea mandat. Vezi aici CV-ul fizicianului Nicolae Zamfir
Declarațiile acordate de fizicianul și academicianul Nicolae Zamfir pentru Edupedu.ro, după ce România a obținut cele mai slabe rezultate la PISA de la prima participare până în prezent:
„Rezultatele PISA constituie un indicator al nivelului gândirii logice a elevilor români și poate fi mai obiectiv decât alți indicatori, cum sunt rezultatele la teste naționale, pentru că am văzut că rezultatele la Bacalaureat au fost anul ăsta mai bune decât anul trecut. Dar puteau să fie subiectele mai simple și atunci e normal să ai procentaje mai mari. Pe când la PISA ne comparăm cu alții, dar în fața acelorași teste și faptul că ieșim pe locuri codașe arată că avem probleme mari. Și e clar că asta provine din modul în care se face școală. Fără să am pretenția de a fi expert în educație, mă preocupă ce se întâmplă în școală și văd că sunt probleme cu programa școlară, cu manualele – care sigur că au legătură cu programa, și cu stimularea profesorilor dedicați. Nu facem diferența între cunoștințele de bază pe care trebuie să le transmitem elevilor și pe care ar trebuie să insistăm și cunoștințele avansate care nu trebuie obligatoriu predate tuturor în același timp.
Sistemul trebuie să stimuleze profesorii dedicați, care au existat dintotdeauna și există și astăzi. Trebuie să creăm condițiile ca profesorii să fie entuziaști în a preda, în a-i face pe copii să înțeleagă. Aproape toți ne-am ales meseriile după profesorul pe care l-am îndrăgit, pentru că el a putut să ne transmită dragostea față de acea disciplină.
Trebuie făcută o strategie națională consistentă, coerentă pe termen lung. Noi tot umblăm la chestiile administrative – că sunt trimestre, că semestre, că module… Nu asta e important, ci modul în care se predau diferitele discipline. Trebuie predate lucrurile de bază, pentru că ele susțin gândirea logică, așa cum mecanica în fizică și geometria în matematică pun nu numai bazele pentru disciplinele respective, dar ajută la formarea gândirii logice. Iar elevii trebuie învățați să gândească logic, indiferent că vorbim despre științele exacte sau despre științele umaniste.
Deci programele școlare trebuie eliberate de informațiile care nu-i ajută pe copii să gândească în profunzime, iar profesorii trebuie lăsați să insiste pe elementele de bază la toate materiile și trebuie susținuți să se asigure că elevii au înțeles cu adevărat. Mai ales că acum nu mai vorbim prioritar despre transmiterea de informații, pentru că transmiterea de informații poți să o faci și singur. Nu mai trebuie să insistăm pe transmiterea cât mai multor informații, ci pe simplificare: informațiile simple trebuie transmise și insistat ca elevii să învețe să le folosească.
Așa cum pentru învățarea scrierii petrecem timp semnificativ, cu răbdare, până copiii învață literă de literă, așa cum înmulțirea se învață sistematic și se repetă în anii de școală, tot așa trebuie procedat cu toată toată materia. Lucrurile de bază trebuie făcute temeinic, pentru că altminteri se pierd copiii. Deci goana «să termin ce este în programă» nu este eficientă, pentru că treci repede prin materie și rămân toți în urmă. Tu ai trecut prin materie, dar ți-ai făcut datoria?
Testele nu sunt un scop în sine, ci sunt un mijloc, un indicator care arată cât de eficientă a fost școala. Iar rezultatele atât de slabe ale României arată că sistemul nostru nu reușește eficient să-i facă pe copii să înțeleagă.
Trebuie să stabilim clar ce anume vrem să știe copiii, iar învățarea să nu fie pentru test, ci pentru formarea gândirii elevului. Cunoștințele de bază trebuie în primul rând înțelese de toți și cunoștințele avansate explicate celor care pot să se dezvolte pe direcția respectivă. Dar nu trebuie învățate de către toți legile termodinamicii sau lucrurile sofisticate din electricitate pentru toată lumea. Lucrurile de bază din electricitate trebuie explicate.
M-am uitat peste manualele de liceu. Dacă aș fi avut aceste manuale care există acum, nu aș mai fi ales fizica. Pur și simplu aș fi urât-o. E plin de formule inutile. M-am uitat, de exemplu, peste partea de fizică nucleară din manualul de clasa a XII-a: cred că jumătate din acele formule care sunt în manual eu nu le-am folosit niciodată în cariera mea de fizician nuclearist. Păi de ce să înnebunești elevii cu niște informații care nu îi ajută să înțeleagă fenomenul și cu formule care nici nu le folosesc?
Fenomenologia era mult mai amplă în manuale, când eram eu elev. Învățarea nu era atât bazată formule, ci pe fenomenologie. Formulele trebuie să vină abia după ce ai înțeles bine fenomenul. Formulele în fizică sunt anumite mărimi fizice și legătura lor cu alte mărimi fizice. Deci trebuie să știi care sunt legăturile. Dar nu trebuie să ții minte tot soiul de formule care sunt scrise peste tot. Manuale de fizică de liceu pline de formule care nu au niciun rost… Deci sunt autori care au vrut să arate ce știu și chiar și autorii aceia au luat formulele din altă parte, nici măcar nu sunt autorii formulelor. Nu știu de ce insistă atât de mult să dea formule, să fie complicat.
Cred că cei care scriu manualele sau le evaluează trebuie să fie profesorii care au rezultate la școală. Și nu rezultate cu olimpicii internaționali – pentru că ei sunt excepții – ci rezultate cu marea masă a elevilor. Aceia trebuie să scrie manuale și trebuie să le evalueze, cei care au experiență didactică.
Pe mine, profesorii mei de fizică și de matematică m-au făcut să îndrăgesc aceste materii și să mă îndrept în cariera pe care am urmat-o. Fizica explică ceea ce ne înconjoară. Sigur că, la un moment dat, formalizezi explicațiile cu formule matematice. Dar modul în care îți explică profesorul fenomenul din exterior te atrage. Mai ales dacă ai predispoziție pentru așa ceva. Deci pe mine m-a atras modul de predare a fizicii și pe urmă a venit formalismul. La matematică, la fel: am avut profesor care ne-a arătat frumusețea gândirii matematice și abia după aceea au venit formulele și teoremele.
Erau profesori pasionați de domeniile lor și se vedea bucuria în ochii lor în momentul când ne vedeau atrași de ceea ce explicau. Ăsta este dascălul: să fie bucuros că cel cu care interacționează este pasionat de așa ceva. Să fie fericiți că elevii, copiii înțeleg și sunt atrași de ceea ce le explică.
Țin minte mecanica făcută riguros și pe care am înțeles-o exact. Pentru că mecanica e partea de fizică care explică ce e jurul nostru detectabil cu simțurile noastre. La electricitate intervin electronii și alte concepte, dar mecanica este cea care explică fenomenele din jurul nostru pe care le detectăm. În momentul când înțelegem foarte bine ce înseamnă accelerație, ce înseamnă viteză, ce înseamnă toate deplasările, ce înseamnă scripete, ce înseamnă forțe, forțe de acțiune, deci legile dinamicii, în momentul acela vezi că ești capabil să explici ceea ce este în jurul tău și te atrage materia.
Iar la matematică, prima interacțiune plină de înțeles este cu geometria. Este cea care e vizuală și care te ajută să înțelegi lucrurile. Eram pasionat de matematică când am intrat la liceu, însă nu eram pasionat deloc de fizică. N-am avut norocul în școala generală de profesor de fizică care să ne atragă, însă la momentul când am intrat în liceu s-a constituit o clasă specială de fizică la Liceul Șaguna din Brașov, Liceul nr 1 cum se numea la vremea respectivă. Au fost luați cei cu rezultate bune în clasa a IX-a și în momentul acesta profesorul de fizică a repetat în clasa a X-a toată fizica de clasa a IX-a la un alt nivel și în momentul acela a început să-mi placă fizica. Profesorul a fost cel care a schimbat viziunea mea.
(…)
Au fost prea multe schimbări de formă, care au ținut și țin mintea profesorilor ocupată de la învățarea pe care trebuie să o producă la copii.
A fost și schimbarea legii învățământului din 2023, însă nu a fost de profunzime. A fost mai mult de formă și toate schimbările îi țin pe profesori ocupați cu alte lucruri birocratice și de organizare. Trebuie făcută o strategie în profunzime, așa cum au fost câteva lucruri în istoria recentă a României. Să se facă o strategie care să nu se schimbe la fiecare ministru, dar așa ceva nu se poate peste noapte”.
15 comments
Materia scolara de azi este foarte stufoasa! Nimeni nu are timp sa aprofundeze pentru ca elevii sa inteleaga lectiile de la scoala! Profii sunt sictiriti si fara chef si nu stiu cati din ei sunt super pregatiti. Totul este pe repede-inainte! Sa nu mai spunem de cei ce dau aceste directive….nu stiu cati din ei au habar de ceea de fac! Si ar fi bine sa nu mai copiem de la altii sistemele de invatamant si examene. N-am copiat niciodata de la altii ceva bun! Toate prostiile le-am copiat!
Uitați-vă pe manualele școlare românești, la grafica lor, la bibliografia lor. Multe parcă sunt scrise de bătrâni plictisiți. Nu știu câți dintre autori au deschis un manual clasic (în specialiatea lor) din Occident – probabil că (ne)cunoașterea limbilor străine îi limitează.
Cât despre părerea ca manualele să fie scrise de universitari, în vremurile astea, eu aș fi foarte prudentă. Pentru că MDPI ne furnizează aproape zilnic argumente. Spre exemplu, am descoperit un articol scris de două universitare în care se modela matematic șocul războiului din Ucraina asupra … datoriei externe a României (https://www.mdpi.com/2225-1146/12/3/19). Las deoparte periculozitatea politică a unor astfel de articole de care lobby-ul industriei calului are nevoie ca de aer, dar metodologia este de reținut: se iau date reale din 2021, dinainte de invazia rusească, și se proiectează / previzionează șocul din 2026, articolul fiind publicat în … 2024. E greu de înțeles de ce nu s-au folosit datele statistice din 2022 și ceva date din 2023, dat fiind momentul publicării. Însă dincolo de dadaismele astea, concluziile ne lasă mască: „Thus, it is recommended to reduce non-essential expenses and allocate resources towards priority sectors, namely, defense and energy security. In addition, increasing the efficiency of tax revenue collection can influence the mitigation of the increase in public debt. Considering the fact that the snowball effect can significantly amplify the public debt, it is recommended to refinance the debt at lower interest rates to reduce the total costs of the debt and establish a medium- and long-term debt management framework that includes clear objectives and risk mitigation measures.” Două profesoare de economie sfătuiesc România să meargă la bancă, să-și negocieze datoria și s-o re-eșaloneze. Cum ar face dl Popescu. Ca și cum România ar putea retrage titluri de stat, de exemplu, ca să le revândă la dobânzi mai mici. Sau ca și cum statele ar avea marje de manevră în negocieri atunci când se împrumută, mai ales dacă sunt în junk sau pe-aproape.
Ca fapt divers, previziunea autoarelor, publicată în 2024 pe baza datelor din 2021 era că rata de îndatorare a României ar ajunge la 102 % din PIB în 2026, iar măsurile propuse de ele ar putea-o limita la 88% din PIB. Nici nu știi ce să faci: să trimiți o scrisoare entuziastă de mulțumire dlor Ciucă și Ciolacu sau să aștepți cu teamă sfârșitul anului 2026, că poate se împlinește această previziune – nu se știe dacă n-a fost făcută sub inspirație zalmoxiană…
Rațional /irațional .
Dar în ce lume trăim ?
Rationalul , atât cât mai exista, trăit în irațional, devine un supliciu.
Atunci, la ce bun ?
Oricum le-am întoarce și suci, dacă nu se muta presiunea de pe profesor pe elev, vom intra în cădere libera. Ba ca-i manualul, ba ca-i metoda, ba ca-i programa. Unii elevi nu au înclinație spre real, la fel cum unii nu au spre uman, deși ajung la clase nepotrivite pentru înclinația lor. Când se va mai munci în toate părțile, dar mai ales în partea elevului, nu vor mai exista nici manuale, nici metode, nici programe cu probleme.
Are dreptate domnu Nicolae Zamfir, dar mai trebuie adaugat ca, FIZICA corecta si adevarat se gandeste, se intuieste, nu se invata de la cei ce nu o stiu, dar v-o predica.. Fizica este cea mai periculoasa „materie”.
Nu se va face fizica corecta pana ce nu se va reveni la vechiul si adevaratul ETHER, asa cum a fost pana la jumatatea sec XX.. Formulele lui J.Cl.Maxwell sunt ale vortexurilor de ether, acele rot-rotor si div-divergenta, partile care se vad si la orice tornada si ciclon.. Toata miscarea materiei din Univers se face datorita impulsurilor date de ETHER, de cele mai mici puncte materiale care umplu intreg Universul si se afla in permanenta miscare si ciocniri difuze. Toate cuantele sunt de fapt vortexuri-turbioane din acel ether si sunt variabile, modificabile, asa cum spune si teoria si formula lui Einstein.. Aceste cuante de materie-energie se pot crea si deasemeni se pot distruge in anumite conditii. Legea conservarii energiei este depasita, este falsa. Dovada este ca si campul electric si cel gravific sunt surse de energie, care se tot creaza gratuit din etherul termodinamic difuz.
D-l Academician Zamfir are dreptate. Acelasi lucru se intampla si la limba romana. De dragul de a nu se putea fara culegerile lor si fara meditatiile lor, fara aceste afaceri care spoliaza parinti si devasteaza viitorul, mutand cu intentie esenta pregatirii de la clasa acasa, cei ce se ocupa de continutul acestei materii o ingreuneaza inutil. Am auzit formulari de valori de parti de propozitie greu de rostit, care nu se regaseau in acelasi mod in perioada anilor ’80, in care cu doar orele predate la clasa de o d-na care-si iubea meseria, am luat nota mare la EXAMENUL de admitere treapta I-a la un liceu de matematica – fizica cu acces dificil. Este in neregula sa se memoreze inutil atata informatie si sa avem jumate din elevi analfabeti functionali (devastarea viitorului).
Aveți dreptate! Programa actuală la română e foart prost alcătuită. Și manualele la fel.
Absolut adevărat!
Analfabetismul de toate felurile, constatat științific la jumatate din populatia din studiul PISA – si cred ca situația e si mai gravă raportat la totalul populației – a devenit deja o problema majoră de securitate națională, cum s-a mai subliniat. Cum spuneți, mulți sunt cei care s-au îmbogățit obscen din asta, la nivel individual si de grupuri (alese), deci vor ține cu dinții de status quo, pentru că puterea și averea lor se bazează pe asta.
În primă instanță trebuie decăpușată școala de industriile parazite: auxiliare pentru orice, cursuri, examene & certificate pe bani (care substituie examenele de stat), veșnice perfecționări pe bani, concursuri si olimpiade de toate felurile – mult mai numeroase decât zilele anului, materii, programe și manuale care impun meditații sustinute pentru majoritatea elevilor, instituții ale statului care controlează școala publică pe bani, doctorate- multe aiurea, gradații și premii pe baza activităților pentru care cineva plătește aproape întotdeauna, excursii și tabere nenumărate te miri pe unde… Numitorul comun sunt BANII, de la stat sau/ și de la profesori și elevi !
Concluzia este că școala a fost adusă in halul acesta deliberat și sistematic, pentru ca niște clanuri osificate de 36 ani, posibil și mai mult pentru niște băieți deștepți, să devină și mai bogațe, pentru generații de acum încolo. Va fi foarte greu de făcut ceva; cum stim, câinii nu pleacă de la măcelărie, mai ales dacă au acces liber – prin legi și rețele politice și de influență – la marfa de calitate din galantar, nu la resturi !
Stimate domnule Zamfir, dacă în grupurile de lucru pentru noile planuri cadru la liceu, au făcut parte profesori care s-au pensionat de mult, de ce aveți așteptări?
Citeam de curiozitate niste nume. Bineînțeles că nu cunosc profesorii de fizică, însă, mi-a sărit în ochi numele Constantin Corega (fost profesor de fizică și director la Colegiul Național Emil Racoviță din Cluj Napoca), pensionar de multă vreme.
Nu contest valoarea domnului profesor, dar cred cu tărie că, reforma nu se face cu aceeași oameni „vechi”.
Frumos, la obiect.
Și încă o întrebare – se da la bac fizica de a 12-a? Se cere la vreo facultate la admitere?
Daca nu, de ce nu s-a lăsat doar la nivel descriptiv, intr-un modul, sa spunem – lăsand celelalte 4 module pentru distribuirea materiei de bac?
Ca tot s-au refăcut programa de a 9-a… de a ramas manualul de fizica o broșură coordonată de tik tok!!
Cat are? 60 pagini? 70 pagini? Frumos colorate?
Se dă bac la religie? Vrei doar 3 materii în clasa a XII-a? Plină lumea de idioți, chiar și în academie.
Academiciene, ai 3 formule la fizica nucleară 1. raza nucleului, 2.energia de legătură și 3. legea dezintegrării radioactive. Dacă vezi mai multe înseamnă că nu pricepi mare lucru. Dacă nu le-ai folosit înseamnă că ai ochi albaștri. Cel mai probabil vrei să te bagi în seamă!
Reciteste. O data, da doua ori, de…
Cu prietenie,
John 🙂
D-l academician s-a uitat la ce-a vrut dânsul și a înțeles la fel. Fizica (programa F1, cea mai încărcată) e extraordinar de simplificată tocmai ca să înțeleagă elevii ceva. Nu se trece, la fizică nucleară, decât prin legi absolut fundamentale, la nivel de începător neinteresat în domeniu, și în număr minim. Poate l-au deranjat cele câteva formule de la dozimetrie, care se predau pe repede înainte, fără aprofundare. Dar dincolo de acestea, nu există decât 2-3 formule absolut banale, unde matematica e mai mult un pretext.
Deci să nu exagerăm. Nu se poate preda fizică F1 (pentru mate-info, unde elevii sunt cel puțin în principiu mai buni cunoscători ai matematicii) cum ai preda Științe la uman, fără să menționezi vreodată vaga posibilitate a necesității de a efectua vreun calcul (de orice fel).
Dar d-l academician poate sta liniștit – la liceul tehnologic, conform programelor actuale, nimeni niciodată nu va mai auzi despre fizica atomică și nucleară. Se vor opri frumos (în clasa a 12a) la curentul electric alternativ, studiind disciplina câte o oră pe săptămână vreme de patru ani. Nicio noțiune legată de semiconductori (nici acum nu sunt în programa veche), nimic care să-i lămurească despre tehnologia modernă pe care clamăm că trebuie să o înțeleagă. Iar în viitor, nici despre misterele atomului nu vor mai afla nimic, poate doar practic, dacă cineva înnebunește și începe un război nuclear. Nu-i va mai lămuri nimeni despre efectele radiațiilor care-i afectează constant, nu vor mai afla vreodată, în lipsa unor curiozități personale, nimic despre centralele nucleare sau accidentele produse la unele din ele, necum despre utilizarea armelor nucleare în război și în niciun caz despre fuziune și despre energiile viitorului.
Nu le trebuie lor așa ceva, au considerat cei care au construit programa.
Poate d-l academician putea contribui cu o idee-două, dacă era interesat, la timpul potrivit. Acum e tardiv.
Cele mai bune manuale de Matematica au fost facute de universitari. Presupun ca la Fizica este la fel.
Sa le reincredintam aceasta sarcina. Ei nu au nevoie sa epateze in manuale. Au reviste stiintifice in acest scop.