Ministerul Educației și Cercetării pierde 121,5 milioane de lei din cheltuielile finanțate de la bugetul de stat, potrivit formei finale a primei rectificări bugetare din 2026, aprobată prin OUG nr. 41/2026 și publicată în Monitorul Oficial din 30 octombrie. Din această reducere, aproape 40 de milioane de lei reprezintă diminuarea de la capitolul Învățământ, iar peste 77 de milioane de lei sunt tăiate de la Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare. Față de proiectul inițial, care prevedea o reducere de 386,5 milioane de lei pentru minister, Guvernul a diminuat tăierea cu 265 de milioane de lei înainte de adoptarea formei finale.
În același timp, ordonanța majorează cu 812 milioane de lei veniturile estimate pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii, sume care nu reprezintă alocări suplimentare de la bugetul de stat.
Forma finală a rectificării bugetare pentru anul 2026 a fost publicată vineri, 30 octombrie, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911. Anexa nr. 2 la OUG nr. 41/2026, care detaliază modificările bugetelor ordonatorilor principali de credite, prevede o diminuare netă de aproximativ 121,49 milioane de lei a creditelor bugetare alocate Ministerului Educației și Cercetării de la bugetul de stat.
Comparativ cu proiectul publicat de Ministerul Finanțelor pe 29 octombrie, Guvernul a redus cu 265 de milioane de lei diminuarea prevăzută inițial pentru minister. Modificarea a fost operată la capitolul Învățământ, unde reducerea propusă de 304,909 milioane de lei a ajuns la 39,909 milioane de lei. În schimb, diminuarea de 77,085 milioane de lei de la Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare a rămas neschimbată.
Cum s-a modificat bugetul Educației între proiect și ordonanța publicată în Monitorul Oficial
Potrivit comparației dintre proiectul rectificării bugetare și anexa nr. 2 a OUG nr. 41/2026, modificările sunt următoarele:
| Indicator bugetar | Proiectul din 29 octombrie | Forma finală din 30 octombrie |
|---|---|---|
| Ministerul Educației și Cercetării – buget de stat | -386,49 milioane lei | -121,49 milioane lei |
| Capitolul Învățământ | -304,909 milioane lei | -39,909 milioane lei |
| Capitolul Cercetare fundamentală și cercetare-dezvoltare | -77,085 milioane lei | -77,085 milioane lei |
| Diferența totală față de proiect | +265 milioane lei |
Astfel, Guvernul a renunțat la cea mai mare parte a reducerii propuse inițial pentru capitolul Învățământ, dar a menținut diminuarea finanțării pentru cercetare.
În urma rectificării, capitolul Învățământ, finanțat de la bugetul de stat prin Ministerul Educației și Cercetării, ajunge de la 62,143 miliarde de lei la aproximativ 62,104 miliarde de lei.
Raportat la produsul intern brut estimat pentru 2026 la 2.086,3 miliarde de lei, acest capitol reprezintă aproximativ 2,98% din PIB. Calculul privește exclusiv capitolul Învățământ din bugetul de stat al ministerului, nu totalul cheltuielilor publice pentru educație, care include și finanțări prin bugetele locale și alte surse.
Ministrul Finanțelor: Au fost deblocate 145 de milioane de lei pentru universități și continuitatea serviciilor de educație
Modificarea sumelor prevăzute pentru Educație între proiectul rectificării și forma finală a fost confirmată de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în briefingul de presă de la finalul ședinței de Guvern din 30 octombrie.
Întrebat de un reporter cum s-a ajuns ca Educația să piardă bani la rectificarea bugetară, ministrul a răspuns:
„Educația a primit 145 de milioane din blocajul inițial, între forma publicată și aprobarea de astăzi din Guvern.”
Întrebat dacă modificarea a fost făcută în ședința de Guvern, Alexandru Nazare a confirmat: „Da”.
În ceea ce privește destinația banilor, ministrul a declarat:
„Pentru universități, pentru cheltuieli, continuitatea serviciilor de educație. Noi am evaluat blocajul fiecărui ordonator în parte și, în funcție de asta, am operat modificări. Pentru unele instituții a fost complet retras blocajul.
Repet, e vorba despre reținerea pe care Ministerul Finanțelor o păstrează până la prima rectificare. Și, în funcție de nevoi și de spațiu, operăm modificări. Integral, parțial, dar după analiza în concret a economiilor fiecărui ordonator pe media fiecărei luni.”
Declarația ministrului arată că modificarea privește, cel puțin parțial, creditele bugetare reținute inițial de Ministerul Finanțelor, nu neapărat fonduri noi adăugate bugetului aprobat la începutul anului.
Totuși, cele 145 de milioane de lei menționate de Alexandru Nazare nu explică integral diferența de 265 de milioane de lei dintre proiectul de rectificare și forma finală a bugetului MEC. Rămâne de clarificat ce reprezintă diferența de 120 de milioane de lei și la ce categorii de cheltuieli au fost operate modificările.
De ce prevedea proiectul inițial tăieri de aproape 400 de milioane de lei
În nota de fundamentare a proiectului de rectificare bugetară, Ministerul Finanțelor explica diminuarea propusă pentru Ministerul Educației și Cercetării prin reducerea unor sume reținute anterior și prin economii identificate la anumite categorii de cheltuieli.
Documentul preciza: „Ministerul Educației și Cercetării, -386,5 milioane lei, per sold. Au fost diminuate sume reținute la nivelul ordonatorului principal de credite în temeiul art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de -275,0 milioane lei. De asemenea, având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii la proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-4,4 milioane lei) și la alte cheltuieli (-270,0 milioane lei).”
Cele 275 de milioane de lei reprezentau credite bugetare reținute în temeiul articolului 21 alineatul (5) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002.
Acest mecanism permite reținerea unei cote din creditele bugetare aprobate, care nu sunt puse imediat la dispoziția ordonatorilor de credite.
Prin urmare, o parte a reducerii prevăzute în proiectul inițial nu reprezenta eliminarea unor fonduri deja disponibile pentru cheltuire, ci diminuarea unor credite care fuseseră reținute anterior.
Această distincție este importantă pentru interpretarea efectelor rectificării asupra activității școlilor, universităților și instituțiilor de cercetare.
De asemenea, reducerile prezentate în nota de fundamentare nu trebuie însumate pentru a determina diminuarea netă a bugetului, deoarece în interiorul aceluiași buget există și majorări ale altor categorii de cheltuieli.
OUG nr. 41/2026: Veniturile proprii ale instituțiilor din subordinea sau coordonarea MEC cresc cu 812 milioane de lei
Separat de reducerea finanțării de la bugetul de stat, Ordonanța de urgență nr. 41/2026 introduce, prin articolul 10, modificări importante în bugetul activităților finanțate integral din venituri proprii.
Guvernul autorizează Ministerul Educației și Cercetării să modifice anexa nr. 3/25/13, intitulată „Bugetul pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri de cheltuieli, articole și alineate pe anii 2026-2029 (sume alocate pentru activități finanțate integral din venituri proprii)”.
În total, modificările prevăzute la partea de venituri însumează o creștere netă de 812 milioane de lei.
Cele mai importante majorări sunt la veniturile din prestări servicii și alte activități, cu 326,146 milioane de lei, și la sumele primite de la Uniunea Europeană sau de la alți donatori, inclusiv prefinanțări, cu 220 de milioane de lei.
Ordonanța prevede următoarele modificări:
| Categoria de venituri | Modificare |
|---|---|
| Venituri din proprietate | +80 milioane lei |
| Venituri din dobânzi | +25 milioane lei |
| Venituri din prestări servicii și alte activități | +326,146 milioane lei |
| Diverse venituri | +64 milioane lei |
| Transferuri voluntare, altele decât subvențiile | +100 milioane lei |
| Alte operațiuni financiare | +110 milioane lei |
| Subvenții de la bugetul de stat | -113,146 milioane lei |
| Sume primite de la UE/alți donatori, inclusiv prefinanțări | +220 milioane lei |
| Total modificări | +812 milioane lei |
Articolul 10 alineatul (2) prevede: „Se autorizează Ministerul Educației și Cercetării să detalieze pe subcapitole de venituri sumele prevăzute la alin. (1), inclusiv prin introducerea de subcapitole noi și redistribuiri între subcapitole.”
Așadar, ministerul poate opera ulterior detalierea acestor venituri, în limitele stabilite de ordonanță.
Creșterea de 812 milioane de lei nu trebuie confundată cu o suplimentare a finanțării de la bugetul de stat. Ea privește o altă componentă a bugetului, respectiv activitățile finanțate integral din venituri proprii, în care sunt cuprinse venituri obținute din servicii, proprietate, dobânzi, operațiuni financiare și fonduri europene.
Mai mult, în interiorul acestei componente, subvențiile de la bugetul de stat sunt diminuate cu 113,146 milioane de lei.
Ordonanța nu precizează, în articolul 10, ce instituții beneficiază de fiecare dintre aceste modificări și nici ce sume revin universităților.
Bugetul total al ministerului crește, dar finanțarea de la bugetul de stat scade
Prin combinarea modificărilor din cele două componente bugetare, rezultă că bugetul total al Ministerului Educației și Cercetării, calculat din toate sursele, crește cu aproximativ 690,5 milioane de lei.
Această majorare rezultă din creșterea cu 812 milioane de lei a componentei finanțate din venituri proprii, concomitent cu diminuarea cu 121,49 milioane de lei a finanțării de la bugetul de stat.
Prin urmare, creșterea bugetului total nu înseamnă că Guvernul a alocat suplimentar 690,5 milioane de lei de la bugetul de stat pentru Educație.
Distincția dintre cele două tipuri de finanțare este esențială: creditele bugetare de la bugetul de stat reprezintă sumele aprobate pentru efectuarea plăților din această sursă, în timp ce veniturile proprii au surse și regimuri de utilizare diferite.
Totodată, majorarea veniturilor estimate nu echivalează automat cu încasarea efectivă a tuturor sumelor până la sfârșitul anului.
Guvernul suplimentează separat fondurile pentru unele cheltuieli din învățământul preuniversitar
OUG nr. 41/2026 conține și modificări ale sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanțării unor cheltuieli ale bugetelor locale, inclusiv în domeniul educației.
Aceste alocări sunt distincte de bugetul administrat direct de Ministerul Educației și Cercetării.
Potrivit articolului 16 din ordonanță, Guvernul suplimentează cu 124,223 milioane de lei sumele destinate finanțării Programului pentru școli al României la nivelul județelor, pentru acoperirea necesarului aferent perioadei septembrie-decembrie din anul școlar 2026-2027, ținând cont și de sumele rămase neutilizate în prima parte a anului.
De asemenea, sunt suplimentate cu 5,15 milioane de lei fondurile pentru bunuri și servicii destinate întreținerii curente a unităților de învățământ special și centrelor județene de resurse și asistență educațională.
În schimb, la nivelul municipiului București, ordonanța prevede o diminuare de 23,778 milioane de lei a sumelor destinate Programului pentru școli, calculată ca diferență între fondurile rămase neutilizate și necesarul stabilit pentru ultimele luni ale anului.
Pentru transportul public local și metropolitan rutier gratuit al elevilor, sumele defalcate din TVA sunt diminuate cu 31,678 milioane de lei, potrivit necesarului comunicat de autoritățile locale pentru perioada septembrie-decembrie 2026.
Aceste modificări nu pot fi adunate direct la diminuarea de 121,49 milioane de lei din bugetul de stat al MEC, deoarece privesc alte mecanisme de finanțare.
Rectificarea bugetară modifică și cheltuielile totale ale bugetului de stat
Potrivit articolului 2 alineatul (3) din OUG nr. 41/2026, bugetul de stat pe anul 2026 se diminuează la venituri cu 3,4269 miliarde de lei, iar la cheltuieli cu 1,9355 miliarde de lei în credite bugetare.
Creditele de angajament sunt diminuate cu 8,2944 miliarde de lei, în timp ce deficitul bugetului de stat se majorează cu 1,4914 miliarde de lei.
Aceste valori sunt diferite de cele prevăzute în proiectul publicat de Ministerul Finanțelor înaintea ședinței de Guvern, care indica o diminuare a cheltuielilor bugetului de stat cu 611,8 milioane de lei în credite bugetare.
Diferența arată că modificările operate între proiect și adoptarea ordonanței nu s-au limitat la bugetul Ministerului Educației și Cercetării.
În preambulul ordonanței, Guvernul invocă necesitatea corelării planificării bugetare cu execuția bugetară din primele nouă luni ale anului, precum și riscul ca unele instituții să nu își poată desfășura corespunzător activitatea în lipsa rectificării.
Printre motivele invocate se numără și riscul neasigurării fondurilor pentru Programul pentru școli al României și pentru gratuitatea transportului public local și metropolitan al elevilor.
