Peste jumătate dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar procentul se apropie de acest prag și la citire. Este a doua cea mai slabă clasare din istoria participării României la PISA, după prima testare, din 2006. La evenimentul de la Biblioteca Centrală Universitară, unde aceste date au fost prezentate oficial de Ministerul Educației și Cercetării, marți, 8 septembrie, discuția despre ele a fost, sistematic, amânată, diluată și mutată în plan secund, timp de aproape patru ore de prezentări. Actorii principali, în ordinea apariției la pupitru: ministrul educației și Cercetării Mihai Dimian, profesorul universitar Dragoș Iliescu, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar Sorin Ion.
România a scăzut cu 16 puncte la citire față de 2022, cu 9 puncte la matematică și cu 3 puncte la științe. Ca reper pentru ce înseamnă aceste cifre, raportul OCDE arată că un elev de 15 ani progresează, în medie, cu circa 20 de puncte pe scala PISA într-un an de școală, deși ritmul variază semnificativ de la o țară la alta și raportul recomandă prudență în a transforma orice diferență de scor într-un număr fix de ani de școlaritate. Cu această rezervă, scăderea de 16 puncte la citire înseamnă că elevii testați în 2025 se descurcă, în medie, cam cât se descurcau cei testați în 2022 cu aproape un an de școală mai devreme, adică în clasa a VIII-a, nu într-a IX-a.
52% dintre elevi nu ating nivelul de bază la matematică, 48% la citire, 46% la științe, iar la rezolvarea de probleme cu instrumente digitale procentul urcă la 57%. Aproape patru din zece elevi (38,5%, față de 33,2% în 2022) sunt sub pragul minim de competență la toate cele trei domenii deodată, adică analfabeți funcțional în sensul strict al termenului. România ocupă locul 48 din 91 de țări la matematică, 51 la citire și 55 la științe, pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea doar a Bulgariei și a Ciprului, depășită de state precum Muntenegru. Nu doar scorurile au scăzut, ci și poziția în clasament: față de 2022, potrivit aceluiași raport OCDE, România a coborât cu șapte locuri la citire, cu șapte locuri la științe și cu trei locuri la matematică.
Aceeași convenție, de 20 de puncte PISA pentru un an de școală, ajută la înțelegerea unei alte cifre din rapoartele internaționale: între 2015 și 2025, România a pierdut, semnificativ statistic, 25 de puncte la matematică și 21 de puncte la citire, adică, raportat la reperul de 20 de puncte pe an, echivalentul a mai bine de un an întreg de școală, la fiecare dintre aceste domenii, în doar un deceniu.
Dacă ne uităm la datele istorice pe subiectul PISA, potrivit seriilor OECD analizate de Edupedu pe întreaga serie a participării României la aceste cercetări, scorurile din 2025 sunt cele mai slabe din 2006 încoace, la toate cele trei domenii. Singurul ciclu mai slab este chiar primul, cel din 2006, deci aceasta este a doua cea mai slabă clasare din istoria participării României la PISA.
Ce înseamnă, concret, să fii sub nivelul minim de competență
Analfabetismul funcțional despre care e vorba în discuția despre rezultatele PISA înseamnă că un elev poate să parcurgă un text scurt și să recunoască sensul cuvintelor din el, dar nu reușește să folosească acea informație pentru a duce la bun sfârșit o sarcină concretă: nu poate identifica ideea principală a unui paragraf, nu poate localiza o informație explicită atunci când textul conține mai multe detalii concurente și, mai ales, nu știe ce trebuie să facă atunci când mesajul citit conține o instrucțiune de urmat.
La matematică, înseamnă că elevul poate efectua un calcul simplu, izolat, dar nu poate stabili ce calcul e necesar într-o problemă formulată în cuvinte, pornind de la o situație obișnuită de viață. Deci nu identifică datel problemei din enunț, nu își explică ce trebuie să facă apoi cu ele ca să ajungă la cerință.
Coordonatoarea națională PISA, Gabriela Noveanu, cercetător IȘE, a precizat, în cadrul prezentării, că Organizația Națiunilor Unite a stabilit exact acest prag, nivelul doi din scala PISA, drept nivel de referință pentru alfabetizarea funcțională, adică pentru competența minimă necesară unei persoane ca să funcționeze independent, ca cetățean, într-o societate modernă. Sub acest nivel, elevul citește sau calculează, dar nu înțelege suficient de bine ceea ce a citit sau calculat ca să poată acționa pe baza informației respective.
O comunicare eufemistică, publicată chiar în timpul evenimentului
Chiar în timpul conferinței, Ministerul Educației și Cercetării a publicat pe edu.ro un comunicat de presă cu principalele rezultate. Formularea aleasă inversează accentul față de datele reale: comunicatul spune că „48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență” la matematică, 52% la lectură și 54% la științe, sub mediile OCDE de 65%, 69% și 74%. Cifrele sunt corecte și coincid cu cele prezentate în sală. Dar accentul pus pe procentul celor care reușesc, nu pe cel al celor care eșuează, arată clar intenția conducerii instituției de a muta atenția publicului dinspre miza reală a raportului spre o formulare de tipul „jumătatea plină a paharului”.
Un anunț de ultim moment, pregătit din timp
Toată lumea știa din februarie că pe 8 septembrie este anunțul rezultatelor PISA. Nu era clar că MEC face sau nu eveniment de lansare, însă evenimentul a fost făcut public presei printr-o informare oficială transmisă cu doar 24 de ore înainte, în care Ministerul Educației și Cercetării anunța jurnaliștii acreditați pe grupul de comunicare al MEC: marți, 8 septembrie, între orele 11:00 și 13:30, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, „Evenimentul național de lansare a rezultatelor Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor PISA 2025″. Informarea preciza participanții, printre care ministrul interimar al Educației și Cercetării, Mihai Dimian, dar menționa că „o agendă a evenimentului va fi disponibilă imediat ce va fi definitivată”. Cu alte cuvinte, cu o zi înainte de eveniment, agenda publică nu era încă gata. Participanții au găsit-o pe scaune, la ora începerii conferinței.
Potrivit surselor Edupedu.ro, pregătirile pentru eveniment erau în lucru de cel puțin două săptămâni, interval în care conducerea Ministerului Educației și Cercetării cunoștea deja datele din PISA 2025.
Un discurs de deschidere care ocolește subiectul evenimentului
Ministrul educației și cercetării, Mihai Dimian, a deschis evenimentul cu o intervenție de aproape 16 minute. A vorbit despre procesul de aderare a României la OCDE, despre decalajul de PIB față de media organizației, despre absorbția fondurilor din PNRR (peste 4 miliarde de lei plătiți către beneficiari până la acel moment), despre modernizarea a peste 90.000 de săli de clasă, despre laboratoarele inteligente, despre reforma curriculară pentru liceu și despre noile standarde de evaluare pentru gimnaziu. Rezultatele PISA 2025 în sine, cifrele pe care le-ați citit mai sus, nu au fost menționate nici măcar în treacăt. Singura referire a fost una atât de generală că am descoperit-o abia la o reascultare a conferinței, în sală nu s-a auzit: ministrul a spus cu jumătate de gură că am avea o „evoluție în scădere la nivel internațional” a performanței tinerilor de 15 ani.
Ministrul a declarat incert de la pupitru: „Las acest loc experților”, a spus, anunțând că discuția va veni „la final”. Fără să spună ceva despre datele PISA cu subiect și predicat.
A revenit asupra competențelor digitale abia trei ore și zece minute mai târziu, când a spus că îl „îngrijorează foarte mult” rezultatul, exact momentul în care sala era deja mult mai goală decât la ora 11.
O agendă gândită pentru două ore și jumătate, întinsă pe aproape patru ore
Agenda oficială a evenimentului lista opt puncte. Cele opt teme au transformat un eveniment anunțat pentru două ore și jumătate într-unul de aproape patru, cu mai multe sesiuni de întrebări și răspunsuri care s-au reîntors, de fiecare dată, la diverse dispute metodologice pe care ministrul le accentua și relua.
Fiecare studiu adus în discuție, fiecare investiție enumerată, fiecare set de standarde anunțat sunt, luate separat, informații de interes public legitim. Efectul cumulat a fost următorul: a coborât miza centrală a zilei, analfabetismul funcțional trecut de 50%, la nivelul unui subiect printre altele, tratat mult mai puțin îngrijorător în abordare ca finanțarea laboratoarelor smart sau programele școlare pentru bacalaureatul din 2030.
Din cele trei ore și 52 de minute, cât a durat întreaga conferință, timpul dedicat strict rezultatelor PISA 2025, mesajul video al lui Andreas Schleicher, prezentarea coordonatoarei naționale PISA și sesiunea de întrebări care i-a urmat imediat, au însemnat aproximativ 72 de minute, sub o treime din eveniment.
Restul de aproape 160 de minute, adică două treimi din timpul total, a fost ocupat de alte teme: 25 de minute pentru rezultatele TIMSS, PIRLS, ICCS și ICILS, aproape 32 de minute pentru prezentarea și dezbaterea rezultatelor de la evaluarea națională și bacalaureat, 9 minute pentru lansarea unui studiui despre elevii de etnie romă, 28 de minute pentru un panel, peste 20 de minute pentru intervenția finală a ministrului.
Sala s-a golit în valuri
Am fost în sală de la ora 11 până la închidere, și plecările s-au produs treptat, în valuri succesive, corelate direct cu momentele agendei. La deschidere erau prezenți, printre alții, președinții ambelor comisii parlamentare de învățământ, Ștefan Pălărie de la Senat și Mihai Ghigiu de la Camera Deputaților. Amândoi au plecat imediat după sesiunea de întrebări de la finalul prezentării PISA, chiar în momentul în care Dragoș Iliescu venea la pupitru pentru rezultatele TIMSS, PIRLS, ICCS și ICILS. Au ieșit din sală, în același interval, și câțiva dintre jurnaliștii de televiziune prezenți.
Al doilea val de plecări a avut loc în timpul prezentării lui Sorin Ion despre rezultatele evaluării naționale și bacalaureatului, când au părăsit sala alți oficiali și specialiști. La începutul panelului a plecat și Florian Lixandru, inspectorul general al Inspectoratului Școlar al Municipiului București.
A urmat ieșirea aproape completă a presei de televiziune din încăpere.
Practic, concluziile finale ale ministrului, prezentate la aproape trei ore de la deschidere, singurele în care a vorbit puțin și despre PISA, au mai fost auzite de un grup relativ restrâns, format în principal din echipele Institutului de Științe ale Educației, angajați ai ministerului, ai CNCE și reprezentanți ai ARACIP și ai câtorva organizații ONG.
Chiar ministrul Mihai Dimian a observat golirea sălii la finalul intervenției sale: „dacă sunt întrebări, dacă a mai rămas cineva pe aici, sigur”, a spus, înainte de sesiunea de întrebări de închidere. Evident, cu cât evenimentul avansa spre subiectele conexe, cu atât interesul audienței era mai scăzut, iar cei care au rămas până la capăt au fost, în cea mai mare parte, oamenii instituției care organiza evenimentul.
Vocile de la pupitru: aceleași cifre, puse mereu în context
Discursul celor trei vorbitori oficiali ai ministerului a avut, în mod repetat, dacă nu o miză, cu siguranță un efect de relativizare a rezultatelor. S-au făcut tot soiul de acolade metodologice și comparații care mutau accentul de pe gravitatea cifrelor pe condițiile în care au fost obținute.
La sesiunea de întrebări de după prezentarea PISA, ministrul Mihai Dimian a spus: „Nu minimalizez, în nicio formă, rezultatele”, dar a continuat prin a contesta modul în care coordonatoarea națională PISA prezenta cum s-a calculat conform regulilor impuse de OCDE procentul agregat de analfabetism funcțional pe toate cele trei domenii. Mihai Dimian afirma că adunarea celor 24% de elevi neincluși în evaluare la procentul deja calculat „momentan depășește, să spunem, cadrul științific”. Lucruri combătute pe loc de cercetători, însă fără succes în fața oficialului, care a încercat cât a putut să arate publicului că a descoperit o hibă, care să zdruncine acuratețea datelor și a cercetării. „De ce snt incluși aici și elevii care învață după curriculumul altor state în România?” s-a întrebat Dimian în mai multe rânduri, la microfonul conferinței.
A adăugat și că România nu ar trebui comparată cu media țărilor OCDE, din care nu face încă parte, ci ar trebui să se țină cont de decalajul economic.
La finalul evenimentului, revenind asupra relației dintre evaluarea națională și PISA, ministrul a spus că „n-aș suprapune complet cele două, pentru că testează lucruri diferite”, și a adăugat despre țintele stabilite de OCDE: „noi putem să ne îmbunătățim fără a orienta complet ritmul nostru către aceste ținte”.
Secretarul de stat Sorin Ion și-a deschis propria prezentare, despre rezultatele de la evaluarea națională și bacalaureat, cu o precizare similară: „nu încercăm să facem transfer de procente, nu încercăm să facem comparații numerice” între testele internaționale și cele naționale. A subliniat apoi că „volatilitatea rezultatelor de la un an la altul ne îndeamnă, mai degrabă, la prudență” în a caracteriza o generație de elevi pe baza unui singur ciclu de evaluare.
Dragoș Iliescu, profesor la Universitatea din București, și-a deschis prezentarea despre TIMSS, PIRLS, ICCS și ICILS cu o glumă despre optimist și pesimist, urmată de o afirmație directă: „Dezastrul nu e atât de mare precum pare”. Spre finalul intervenției sale a repetat ideea, de această dată fără notă umoristică: „România nu e într-o stare atât de dezastruoasă cum ar putea părea”.
Fiecare dintre aceste afirmații, luată separat, are o justificare tehnică reală: comparabilitatea metodologică între studii diferite este, într-adevăr, o problemă serioasă de cercetare, pe care chiar Dragoș Iliescu a explicat-o pe larg. Dar efectul cumulat al acestor precizări, repetate de fiecare vorbitor oficial, la fiecare prezentare, a fost acela de a introduce, sistematic, o rezervă înaintea oricărei cifre grave. Un bombardament de cifre și statistici, date și repere, metodologii și concepte care se amestecau și în loc să contureze fenomenul analfabetismului funcțional, diluau discuția despre PISA.
Cifre reale, dar incomparabile cu PISA, prezentate drept context
Datele suplimentare aduse în discuție marți nu erau doar conexe temei zilei, ci, prin recunoașterea directă a celor care le-au prezentat, nici măcar comparabile cu rezultatele PISA pe care ar fi trebuit să le pună în context. Secretarul de stat Sorin Ion a recunoscut acest lucru chiar înainte de a-și prezenta propriile date, de la evaluarea națională și bacalaureat: „fac aici ceea ce, de exemplu, domnul Dragoș ne-a recomandat să nu facem, să nu compar rezultate de la un an la altul”. Motivul, explicat chiar de Iliescu în prezentarea sa: evaluarea națională și bacalaureatul nu sunt teste standardizate în sensul tehnic al termenului, iar variațiile lor de la un an la altul țin de factori care nu au legătură cu nivelul real de competență al elevilor, precum dificultatea diferită a subiectelor de la un an la altul.
Nici testele TIMSS, PIRLS, ICCS și ICILS, prezentate imediat după PISA, nu ofereau un termen de comparație direct. Dragoș Iliescu a explicat pe larg, în propria prezentare, că aceste studii măsoară altceva decât PISA: sunt studii curriculare, centrate pe ce se predă efectiv la clasă, în timp ce PISA, în mod asumat, nu măsoară curriculumul. Iar datele prezentate nu erau nici măcar recente: cea mai nouă ediție TIMSS folosită este din 2023, PIRLS este din 2021, ICCS din 2022, iar ICILS din 2023, deci între doi și cinci ani mai vechi decât rezultatele PISA 2025 pe care ar fi trebuit să le contextualizeze.
Cu alte cuvinte, cele aproximativ 57 de minute din cele patru ore ale evenimentului cât au durat prezentarea TIMSS/PIRLS/ICCS/ICILS și prezentarea evaluării naționale și bacalaureatului au fost ocupate, prin admisia chiar a celor care le-au prezentat, de date necomparabile metodologic cu rezultatele PISA.
Indiferent de intenția din spatele acestei alegeri de agendă, efectul a fost acela de a umple timpul evenimentului cu cifre reale, dar irelevante ca reper direct pentru miza zilei.
Strategia gunoiului sub preș
Practic, arhitectură a evenimentului a părut să fie gândită deliberat pentru a evita o discuție directă despre eșecul sistemului. Oricine vede integral înregistrarea încă publică pe Facebook-ul Ministerului Educației observă clar că cea mai gravă cifră a zilei, depășirea pragului de 50% la matematică și apropierea de acesta la citire, a fost anunțată de coordonatoarea națională PISA la aproximativ 49 de minute de la începutul evenimentului, a fost dezbătută timp de 20 de minute doar în sesiunea de întrebări dedicată, iar apoi conversația publică s-a mutat, succesiv, spre TIMSS, spre evaluarea națională, spre studiul despre elevii romi, spre panel și spre intervenția finală a ministrului. Fiecare subiect nou a diluat, inevitabil, atenția disponibilă pentru cel dinainte.
Pe cifre și timpi, situația a fost așa: Ministrul Mihai Dimian, secretarul de stat Sorin Ion și subsecretarul de stat Marian Daragiu au vorbit, cumulat, aproximativ 100 de minute din cele 232 ale evenimentului, aproape jumătate din timpul total. Din aceste 100 de minute, doar circa șase minute și jumătate au fost petrecute în sesiunea de întrebări și răspunsuri dedicată special rezultatelor PISA, singurul moment în care oficialii au interacționat direct, la microfon, cu cifrele de la ora 11.
Ministrul Dimian, care a vorbit în total aproximativ 66 de minute pe parcursul evenimentului, mai mult decât oricare alt participant, a petrecut din acestea tot circa șase minute și jumătate în discuția directă despre PISA. Restul intervențiilor sale, deschiderea, sesiunea de întrebări de la evaluarea națională, concluziile finale, sesiunea de întrebări din sală, au avut ca temă centrală alte subiecte, inclusiv ducând discuția spre altceva atunci când întrebarea era una frontală pe PISA.
Întrebarea la care nu s-a răspuns
Singurul instrument concret anunțat explicit pentru reducerea analfabetismului funcțional, un proiect care prevede evaluarea standardizată a elevilor și intervenții remediale la clasă, urmează să fie testat în școli pilot abia în anul școlar 2028-2029, ultimul an al proiectului. Este vorba despre proiectul MIAF, prezentat pe scurt în panelul de după prezentările oficialilor și ale altor evaluări.
Rămâne, deci, întrebarea pe care conferința de marți nu a lăsat timp să fie pusă cu adevărat, darămite să primească un răspuns: ce măsuri concrete, cu termene asumate public și cu responsabili numiți pe nume, propune Ministerul Educației și Cercetării pentru ca, la următoarea evaluare, mai puțin de jumătate din elevii de 15 ani să rămână sub pragul minim de competență?
