„Prea mulți tineri europeni au dificultăți la competențe de bază precum cititul, matematica sau științele. Este un semnal pe care trebuie să îl luăm foarte în serios”, arată vicepreședinta executivă a Comisiei Europene responsabilă cu educația, Roxana Mînzatu, într-un mesaj transmis, marți, pe marginea rezultatelor PISA 2025.
- Studiul OCDE, realizat în rândul elevilor de 15 ani din 91 de state, se remarcă printr-o scădere a competențelor elevilor atât la nivelul organizației internaționale, cât și în țările UE, cu foarte puține excepții. În cazul României, scăderile raportate în acest val mențin țara printre ultimele din Uniunea Europeană în ceea ce privește competențele de bază ale elevilor – vezi detaliat ce spune Raportul PISA 2025 despre rezultatele elevilor
Roxana Mînzatu arată, în mesajul publicat pe Facebook, că „nu sunt rezultate care să ne mulțumească” și că „nu există o soluție simplă și nici una care să vină doar de la Bruxelles”. Ea notează că educația este un domeniu în care responsabilitatea revine țărilor membre și că „noi lucrăm împreună cu ele pentru a schimba această direcție”.
Oficialul european afirmă, cu aceeași ocazie, că „prin viitorul Pachet pentru Educație, pe care îl vom lansa în luna noiembrie anul acesta, vrem să venim cu sprijin concret, astfel încât fiecare tânăr să aibă șansa de a dobândi competențele de care are nevoie mai târziu în viață”.
- Pachetul european pentru educație, este pregătit de Comisia Europeană pentru luna noiembrie și a fost prefațat, în vară, de lansarea unei consultări publice pe trei teme majore: atractivitatea muncii de profesor, competențele elevilor, educația digitală în contextul IA – citește detaliat aici.
4 comments
Educația de acasă contează mult. Asta e baza comportamentului de elev, de om. Dacă familia nu prețuiește educația (lectura etc) nu o sa fie nici copiii preocupați de asa ceva. Înainte, chiar daca părinții nu au avut posibilități sa învețe mai mult de 7-8 clase, si-au dorit pentru copii mai mult, ca ei sa reușească in viata prin educație. Sa citească, sa vadă o piesă de teatru, sa vorbească corect.
Ca social-democrată, trăită o vreme între europeni, nu în cloaca infracțională numită PSD, dna comisar european ar trebui să știe că educația digitală sau atractivitatea muncii de profesor nu sunt principalele „teme”, ci sărăcia care inundă și erodează pătura medie din Europa, recompensarea capitalului în detrimentul muncii, scăparea din lesă a neoliberalismului, cu creșterea extremismului ca fenomen conex. În timp ce elevii sud-coreeni se culcă la 12 noaptea și se trezesc la 6 dimineața, având ziua plină de activități, studenta din Suedia sau Franța protestează că îi este invadată intimitatea dacă un profesor vrea s-o controleze sub burka sau hijab, să nu aibă dispozitiv de emisie-recepție (adică de copiat) implantat în ureche. Iar în România, numeroase licee lasă corigenți trei sferturi din elevii de clasa a XII-a, ca nu cumva să ajungă la examenul de bacalaureat; astfel, dacă au doar trei absolvenți, din două clase de a XII-a, iar doi promovează examenul de bacalaureat, liceul se va mândri cu o rată de promovabilitate de 67 %.
Printre deciziile aiurea in domeniul educației „straluceste” de departe – dar numai pentru cunoscători – trist celebra OUG 75-2005 privind asa zisa asigurare a calitatii educatiei”.Ea este de fapt o colecție de inepții, grave erori conceptuale, prejudecati, mituri si lacune – NE având ca scop CALITATEA EDUCATIEI (ca adecvare la cerintele si reactiile beneficiarilor ei) ci justificarea finanțării bugetare a scolilor si facultăților prin acreditarea acestora, ba chiar și scutirea de unele impozite a celor private, dacă indeplines sute de criterii și indicatori CANTITATIVI inventați de birocrații educatiei și finanțelor (mai toti fiind IRELEVANTI pentru calitatea educatiei dar fiind fideli „principiului” materialist dialectic „PRIN ACUMULARI CANTITATIVE LA SALTURI CALITATIVE”, o idee extinsa abuziv de Marx și preluata de Lenin, întrucât ea este valabila doar în natura, nu și în sociologie și politologie!)… In plus lista deciziilor eronate nu include și Legile invatamamantului 198/ 2023 și 199/ 2023 prin care OUG 75-2005 a fost în fine abrogata – probabil și ca urmare a zecilor mele de articole, petiții, memorii in acest scop – dar, STUPOARE, mai toate dispozițiile și definițiile ei stupide au fost transpuse prin copy- paste ( plagiat) în noile legi! Cum se numește aceasta smecherie juridica care a obținut și binecuvantarile Guvernului, Parlamentului și ex-Presedintelui- profesor? De prisos sa menționez ca mediul nostru de afaceri ignoră complet sau ridiculizează asa zisa asigurarea a calitatii în educație, conceputa si introdusa aiurea de unii profesori si decidenti care se considera inventatori ai „modelului romanesc de asigurare a calitatii educatiei” bazat pe modelul de guvernare Leviathan, din Științele sociale și politice, dar total irelevant în Managementul calitatii…
Sprijinul concret ar însemna și sprijinirea profesorilor (inclusiv prin venituri motivante) și oprirea degringoladei din sistemul de învățământ. Fiecare neavenit schimbă lucruri sau șterge lucruri fără să pună nimic în loc, fără noimă, fără planificare pe un termen oarecare, fără viziune. Doar schimbare de dragul schimbării.
Și, din păcate, tinerii și-au dat seama că sistemul (nu de învățământ, ci cel capitalist care pune profitul înaintea oamenilor) nu joacă pentru ei, așa că se disociază de tot ce înseamnă el. Inclusiv, din păcate, propria educație.
Ar mai fi (foarte puțin) timp să opriți asta, dac-ați vrea. Dar voi vedeți prăpastia, sunteți pe marginea ei, și mergeți tot înainte.