Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri, la Antena 3, că noua lege a salarizării unitare – jalon în PNRR cu termen de implementare august 2026 – va aduce creșteri de salarii în sistemul bugetar, însă acestea nu vor fi „foarte mari” și vor fi direcționate în principal către angajații cu venituri mici, inclusiv către cei din Educație.
„Vor trebui să crească și salariile în sistemul bugetar, un mecanism de creștere bazat pe un cuantum pe care Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe îl vor stabili raportat la, de exemplu, creșterea economică, nivelul inflației, anvelopa bugetară pe care o avem și pe care România și-o permite pentru cheltuiala în acest domeniu”, a spus Manole.
El a subliniat că obiectivul nu este acordarea unor majorări consistente pentru toate categoriile, ci o redistribuire care să reducă discrepanțele.
„Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, adică pentru cei care au salariile cele mai mici și pentru cei care duc greul în sistemul public, în sistemul de sănătate și în sistemul de educație”, a declarat ministrul.
În același timp, oficialul a precizat că acolo unde au fost identificate venituri „ieșite cu mult din grila anterioară”, acestea vor fi înghețate, dar nu vor fi diminuate.
Declarația integrală a ministrului Florin Manole: „Vor trebui să crească și salariile în sistemul bugetar, un mecanism de creștere bazat pe un cuantum pe care Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe îl vor stabili raportat la, de exemplu, creșterea economică, nivelul inflației, anvelopa bugetară pe care o avem și pe care România și-o permite pentru cheltuiala în în acest domeniu. Deci obiectivul principal nu a fost acela de a veni cu creșteri foarte mari, nu sunt. Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, adică pentru cei care au salariile cele mai mici și pentru cei care deseori cred că putem spune că duc greu atât în sistemele de… în sistemul public, în sistemul de sănătate și în sistemul de educație.
În cazul legii salarizării, dacă se vor identifica situații, și până acuma s-au identificat – puține, dar s-au identificat – situații în care unele dintre salarii, venituri au ieșit cu mult din grila anterioară, ele vor fi înghețate, dar nu vor fi scăzute”.
Declarațiile vin în contextul în care sindicatele din învățământ și-au exprimat îngrijorarea privind viitoarea lege. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a avertizat pe 11 martie că există informații potrivit cărora salariile din educație ar putea fi înghețate în noua grilă.
În paralel, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, a anunțat după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan că, din martie 2026, au început consultările cu partenerii sociali, proiectul trebuind finalizat până la începutul verii, pentru a respecta calendarul din PNRR.
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele esențiale asumate de România și a fost amânată în mod repetat în ultimii ani, pe fond electoral și din cauza situației privind impactul bugetar.
În prezent, un profesor debutant câștigă un salariu de bază net de aproximativ 3.700 de lei net, în timp ce câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 este de 9.192 lei, conform Legii 44/2026.
Potrivit OUG 57/2023, nemodificată și neaplicată până în prezent, „grila de salarizare aplicabilă sistemului naţional de învăţământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabileşte pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanţi/asistenţi universitari”.
Dacă s-ar fi actualizat valoarea, în 2026 salariul brut al profesorului debutant ar fi trebuit să fie 8.620 lei (5.043 lei net), iar în 2026 – 9.192 de lei brut (5.377 de lei net).
Corina Ionescu
Redacția
R.P.
Raluca Pantazi
Ioana Nicolescu