Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat miercuri, la Antena 3, că noua lege a salarizării unitare – jalon în PNRR cu termen de implementare august 2026 – va aduce creșteri de salarii în sistemul bugetar, însă acestea nu vor fi „foarte mari” și vor fi direcționate în principal către angajații cu venituri mici, inclusiv către cei din Educație.
„Vor trebui să crească și salariile în sistemul bugetar, un mecanism de creștere bazat pe un cuantum pe care Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe îl vor stabili raportat la, de exemplu, creșterea economică, nivelul inflației, anvelopa bugetară pe care o avem și pe care România și-o permite pentru cheltuiala în acest domeniu”, a spus Manole.
El a subliniat că obiectivul nu este acordarea unor majorări consistente pentru toate categoriile, ci o redistribuire care să reducă discrepanțele.
„Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, adică pentru cei care au salariile cele mai mici și pentru cei care duc greul în sistemul public, în sistemul de sănătate și în sistemul de educație”, a declarat ministrul.
În același timp, oficialul a precizat că acolo unde au fost identificate venituri „ieșite cu mult din grila anterioară”, acestea vor fi înghețate, dar nu vor fi diminuate.
Declarația integrală a ministrului Florin Manole: „Vor trebui să crească și salariile în sistemul bugetar, un mecanism de creștere bazat pe un cuantum pe care Ministerul Muncii și Ministerul de Finanțe îl vor stabili raportat la, de exemplu, creșterea economică, nivelul inflației, anvelopa bugetară pe care o avem și pe care România și-o permite pentru cheltuiala în în acest domeniu. Deci obiectivul principal nu a fost acela de a veni cu creșteri foarte mari, nu sunt. Dorința mea va fi ca principalele creșteri să fie în zona de bază, adică pentru cei care au salariile cele mai mici și pentru cei care deseori cred că putem spune că duc greu atât în sistemele de… în sistemul public, în sistemul de sănătate și în sistemul de educație.
În cazul legii salarizării, dacă se vor identifica situații, și până acuma s-au identificat – puține, dar s-au identificat – situații în care unele dintre salarii, venituri au ieșit cu mult din grila anterioară, ele vor fi înghețate, dar nu vor fi scăzute”.
Declarațiile vin în contextul în care sindicatele din învățământ și-au exprimat îngrijorarea privind viitoarea lege. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a avertizat pe 11 martie că există informații potrivit cărora salariile din educație ar putea fi înghețate în noua grilă.
În paralel, liderul Federației „Spiru Haret”, Marius Nistor, a anunțat după o întâlnire cu premierul Ilie Bolojan că, din martie 2026, au început consultările cu partenerii sociali, proiectul trebuind finalizat până la începutul verii, pentru a respecta calendarul din PNRR.
Legea salarizării unitare este unul dintre jaloanele esențiale asumate de România și a fost amânată în mod repetat în ultimii ani, pe fond electoral și din cauza situației privind impactul bugetar.
În prezent, un profesor debutant câștigă un salariu de bază net de aproximativ 3.700 de lei net, în timp ce câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2026 este de 9.192 lei, conform Legii 44/2026.
Potrivit OUG 57/2023, nemodificată și neaplicată până în prezent, „grila de salarizare aplicabilă sistemului naţional de învăţământ începând cu 1 ianuarie 2024 se stabileşte pornind de la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2023 pentru profesori debutanţi/asistenţi universitari”.
Dacă s-ar fi actualizat valoarea, în 2026 salariul brut al profesorului debutant ar fi trebuit să fie 8.620 lei (5.043 lei net), iar în 2026 – 9.192 de lei brut (5.377 de lei net).
Matei Pop
Mădălina Belu
Diana Ghimiși
Redacția
9 comments
Grila de la secretarul-sef sau contabil-sef cu studii superioare in preuniversitar este mai mică decât a unui laborant scolar cu studii medii, ori este o greseală ori o să ajungă să-și facă salarizarea cu ingrijitorii…
Salariile din cercetare-dezvoltare au ramas o bataie de joc, desi in Legea 183/2024, in vigoare, scrie altceva. In plus, aplicarea Legii salarizarii nr. 153/2017 a fost diferentiata, cu personal din zona sanitara la care s-a aplicat integral de la inceput, iar la restul, fraieri de serviciu, salarizarea a ramas blocata la anul 2020. Acum au scazut si lefurile alea amarate, plus sporul de doctorat si nu s-a gandit nimeni ca sunt pensionabili in cercetare care abia se tarasc, chiar inainte de taierile astea. D-l secretar de stat spunea cu emfaza ca a facut reduceri bugetare la Cercetare, este un fel de premiant, adica. Cu o Cercetare finantata prin firimituri de ani de zile si rectificari bugetare cu diminuari de la Cercetare, mai mereu. Rusine sa va fie, guvernantilor !
Cu aplicarea etapizata a noii legi a salarizarii, din nou, iar vom fi pe post de fraieri! O bataie de joc! Se merita sa mai tragi pentru performante de nivel EU-vest in Romanika?? In nici un caz! Rezultatele de la Educatie (lefuri mult mai bune) se vad: absolventi de universitate care nu stiu sa scrie corect romaneste, au goluri mari in pregatirea de specialitate si nu stiu sa lucreze ceva coerent sau eficient. Iar Romania face cheltuieli masive pe transfer de tehnologii avansate (cercetare-dezvoltare-inovare, insemnand plus valoare foarte ridicata !!) din Coreea de Sud, Germania, Israel, adica din tari care stiu sa pretuiasca cercetatorii !! Margaritas ante porcos !!
Așa este d na Moisuc ,secretarii din școli au salarii foarte proaste,însă sarcini și responsabilități de serviciu foarte multe .Sarcinile lor se diferențiază că complexitate total fata de ceilalți auxiliari,bibliotecari,contabili,administratori,laboranți care vin la școală pentru socializare.
Cât de egalitarist gândesc unii ,,românoși”! Sigur că nu este un salariu îndeajuns de motivant nici pentru inginer, nici pentru muncitorul în construcții, nici pentru cel din industria alimentară.
Felul limitat în care gândesc unii oameni este un motiv în plus pentru care un profesor debutant ar trebui să fie plătit mai consistent decât un muncitor. Nivelul de pregătire dintre diferitele categorii socio-profesionale nu este nici pe departe similar.
Concursul de angajare în învățământ este public, cu rezultate publicate la vedere, cu o concurență serioasă la multe dintre discipline. Sunt și câteva zeci de candidați pe un singur post titularizabil, deci anumite posturi vor fi ocupate de cei cu un nivel de pregătire înalt.
Oricine este absolvent de studii superioare, modul psihopedagogic absolvit și cu cazierul nepătat, plus fără probleme de integritate comportamentală, cu aviz psihiatric și de la medicina muncii, poate fără probleme să candideze pentru un post în învățământ.
Sunt convins că salariul de 3700 de lei pe care îl va primi ca debutant nu i se va părea atât de mic, în comparație cu fișa postului și mai ales cu faptul că chiar a trebuit să învețe real pentru a obține acel post. A susținut inspecție specială la clasă, concursul de titularizare, eventual a concurat cu alții vreo câteva zeci pe un singur loc și după ce a obținut o notă cât mai aproape de cea maximă va fi remunerat cu suma amintită. Cred că mulți care comentează nu au susținut în viața lor vreun examen pe bune. Învățământul este singurul domeniu dintre toate cele bugetare unde concursul de angajare este unul public. Rezultatele, subiectele de concurs și candidații sunt publici, afișați pe județe, afișați și pe disciplinele de concurs. Tocmai pentru că este concurs, nu examen, sunt și mulți picați cu note de la 1 până la 6,99. Aceia nu devin titulari, ei nu vor fi angajați pe perioadă nedeterminată.
Întrebarea e simplă: care absolvent de studii superioare, eventual șef de promoție, este gata să fie profesor cu 3700 de lei ca debutant, dar cu pretenția din partea tuturor neșcoliților că are salariul prea mare, în raport cu muncitorul în construcții și cu cel din industria alimentară?
Sunt angajați în sistemul de învățământ care au ani de școală, adică facultate, master, doctorat absolvite, cât nu au alții în domenii bugetare mai bănoase, dar ,,românii sadea” au pretenția ca profesorii să accepte o salarizare cât mai mică, căci oricum nu fac nimic nici pentru banii aceștia.
Greșeala aparține tot profesorimii. Nu au știut să nu promoveze clasa pe toți nemerituoșii, pe loazele care nu au învățat nimic și care nu au habar că cel care dă cu târnăcopul sau care face pâine va fi plătit după munca și nivelul de pregătire care e necesar pentru a presta aceste munci cât se poate de onorabile, iar pe cel care are ani de studii superioare în spate, de examene riguroase, public organizate și care are răspunderea învățării altora, căruia i se cere să fie cel mai bine pregătit și să facă pe naiba ghem ca proștii să nu mai fie așa, nu îl vom plăti ca pe un zilier, căci altfel toți care au absolvit opt/zece/douăsprezece clase ar putea deveni profesori.
Statul trebuie să se hotărască! Vrea muncitori necalificați în învățământ sau vrea absolvenți de studii superioare cu pregătire de specialitate temeinică? Societatea care este formată și din ,,nea Cris/Caisă” care le știe pe toate, pe internet, altfel nu cunoaștem ce pregătire are vajnicul comentator, trebuie să fie bușită la timp de ,,bietul dascăl” care are datoria morală să nu mai lase imbecilii să aibă diplomă mai înaltă de nivelul lor cognitiv, real, adică de opt clase.
Cred ca suntem singura tara din UE in care slariile din sistemul bugetar sunt mai mari decat cele din mediul privat. Daca munca de profesor debutant cu salar de 3700 de lei li se pare putin, sa mearga sa munceasca in constructii, 10 ore pe zi, pentru un slar de 3000 de lei, sau in industria alimentara, la o temperatura de 4 grade, pentru 2500 de lei. un inginer debutant nu cred ca primeste mai mult de 3500 de lei, poate abia dupa 2-3 ani , dupa ce a dovedit ca merita, va ajunge sa primeasca 5000 de lei. Dar toata lumea doreste vacante in Dubai si masina de peste 50000 de euro.
Referitor la comentariul lui Cris>
Gresit total! Suntem singura tara din UE cu salarii de mizerii si preturi foarte mari la toate lucrurile !!
Vizavi de comparatia care ai facut -o intre un profesor si un constructor nu este corecta ……. Un profesor a muncit sa ajunga acolo, nu comparam mere cu portocale!! !!!! Cui nu ii place cartea are de ales la lopata sau la matura dar nu face comparatii INTRE SALARII, deoarece sunt diferite posturile in functie de nivelul intelectual al fiecaruia.
pai câtă școala are ăla din construcții?opt clase că îl primește.
pai profesorul de liceu are cinci ani de facultate
profesorul din înv universitar are cinci de facultate și patru de doctorat că altfel nu l.primeste adică noua ani de studii superioare plus 4 ani de liceu pe care șmecherul din construcții i a sărit deci 13 ani de școală incontinuu .
așa că domnul , ori îți place cartea ori sacul de ciment. prima pare mai ușoară da nu e pentru toată lumea.
Hristos A Înviat ! Poate analizați un pic și situația secretarilor din școli, cu un volum mare de muncă, ore peste program neplătite, care chiar dacă au studii superioare, au salarii mult mai mici decât, profesorii si alți bugetari, cu aceeași pregătire… Sindicatele din învățământ nu ne-au susținut, niciodată, din păcate !
Interesant… principii comuniste, sub umbrela modernului.
Un principiu fundamental gresit, dar la ce sa ne asteptam de la cineva cu numele Manole (Dar orice lucra, Noapte se surpa)